Un crater aproape cât Transilvania

"Dimensiunile craterelor lunare sunt enorme. Pe Pământ, cel mai mare crater atinge abia 10 km în diametru și este situat în insulele Hawai aparținând vulcanului Mauna Loa. La suprafața lunii însă dimensiunile craterelor sunt de zeci și sute de kilometri. Astfel, cel mai frumos crater lunar, Copernic, are un diametru de 90 km, adică aproape distanța în linie dreaptă între București și Predeal. Craterul Ptolemeu, cu un diametru de 185 km, are dimensiunile Podișului Transilvaniei, podiș înconjurat de munți întocmai ca un crater lunar."

Am observat în această seară luna la o zi după împlinirea primului pătrar cu gândul la fragmentul și la ilustrația de mai sus, pe le-am extras din cartea lui Ion Corvin Sângeorzan intitulată "Zece ore de astronomie", o lucrare de popularizare a astronomiei apărută la București în 1963. Fața lunii era ceva mai mult de jumătate iluminată, dar craterul Copernic zăcea încă ascuns în stânga undeva la umbră. În schimb, Ptolemeu era frumos vizibil în partea centrală a discului lunar, alături de alte două cratere mari: Alphonsus spre sud (locul impactării sondei americane Ranger 9) și Albategnius la sud-est. Ele m-au ajutat să trasez conturul României pe satelitul nostru natural, ajungând astfel și la o nouă percepție asupra dimensiunilor lunare. Interesant! După cum Transilvania alcătuiește centrul României de azi, tot așa și craterul Ptolemeu ocupă un loc central pe suprafața lunii vizibilă nouă.

Fotografia de mai sus, pe care am trasat conturul țării noastre, a fost făcută cu un aparat Canon Powershot A610, după un procedeu descris mai demult. Craterul mai mic vizibil către nordul lui Ptolemeu pe care l-am neglijat până acum poartă numele lui Sir William Herschell, descoperitorul planetei Uranus. Mai jos găsiți un extras relevant din lucrarea lui Antonin Rukl, "Moon Mars and Venus". Aici diametrul lui Ptolemeu este de "numai" 153 km.

Pentru cine dorește o fotografie mai detaliată cu cele 4+ cratere alăturate, iată una făcută cu telescopul de 106 cm de la Pic du Midi (Franța) în 1965, extrasă din lucrarea lui Zdenek Kopal "A New Photographic Atlas of the Moon".  

Ceas solar analematic in Parcul Stadion din Cluj-Napoca

Ceas solar analematic Cluj-Napoca

Un ceas solar analematic reprezintă varianta vie a unui cadran solar deoarece în această variantă constructivă omul joacă rolul piesei indicatoare (gnomonul). Ansamblul functioneaza astfel: persoana ocupă o poziție pe un șir de dale corespunzătoare lunii curente din an, iar umbra sa indica ora pe pavele dispuse eliptic în jur. Recent am amenajat un asemenea cadran solar în Cluj-Napoca cu sprijinul producătorului de pavaje SC GABBATA SRL (www.pavaje.ro). Cei care vor să-l încerce o pot face în Parcul Stadion de lângă Cluj Arena. Semiaxa mare a elipsei măsoară 2,70 m, iar cea mică aproape 2 m.

Pavajul calendarului este alcătuit din dale pătratice cu latura de 40 cm

Pavajul orelor este format din dale circulare de 32,5 cm diametru

Panoul explicativ vă spune cum să utilizați cadranul solar

Daca umbra voastră nu atinge mereu orele, puteți folosi întotdeuna mâinile întinse deasupra capului

Propunere de restaurare a cadranului solar de la Muzeul de Istorie din Baia Mare

În prezent cadranul solar este  nefunctional, lipsindu-i piesa indicatoare (gnomonul). 

Am mai scris despre el aici. 

În vederea restabilirii funcționalității, se propune inserarea în cele două orificii din placa orizontala de plumb a unor piese metalice cilindrice fasonate cu un decupaj precum în imaginea de mai jos . 

Tăieturile vor acomoda placa indicatoare, un decupaj în tablă de 2-3 mm așezată vertical. Muchia superioară a plăcii indicatoare trebuie să facă un unghi cât mai apropiat de 47,66 grade cu planul cadranului. Unghiul se va măsura de la intersectia T, unde culcă o extremitate a plăcii verticale. 

Simulare a cadranului solar după propunerea de restaurare:

Simulare a parcursului umbrei pe timpul zilei în apropierea solstițiului de vară:

Important de știut: acest cadran solar a fost conceput pentru a afișa timpul solar adevărat, așadar timpul său nu va coincide cu ora ceasurilor noastre moderne decât după operarea corecției de longitudine pentru Baia Mare (+26 minute), a celei aferente ecuației timpului (diferă în funcție de calendar) și eventual a celei datorate trecerii la ora de vară (+1 oră între ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie) . Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că piesa funcționează eronat, ea măsurând de fapt o altă categorie de timp! 

Orizonturi noi spre Pluton

Doar câteva zile ne mai despart de momentul primei survolări a planetei Pluton (de ce unii îi zic Pluton și alții Pluto? vă invit să citiți aici). New Horizons este poate cea mai importantă misiune spațială din ultimii 25 de ani. Mai jos găsiți un film despre pregătirea misiunii, dar și despre ceea ce ne putem aștepta să găsim marți pe acest corp ceresc îndepărtat.

Deja s-au putut obține câteva imagini în premieră cu detaliile de suprafață. Printre formațiuni se numără o zonă întunecată și o zonă mai deschisă care seamănă cu o inimă.

Pluton cu câteva zile înainte de survolare. Foto NASA (New Horizons)

Pe rețelele de socializare au apărut deja și primele glume:

Foto Alex Parker

 

New Horizons va trece pe lângă planetă marți, 14 iulie. Pentru a fi la curent cu misunea, puteți instala app-ul Pluto Safari. Versiunea web o găsiți aici.

Ceea ce nu știu americanii este că și noi avem Pluton-ul nostru. Este vorba despre o localitate componentă a comunei Pipirig din județul Neamț.

Ceas solar la Moara de Vânt

Împreuna cu dl. Wilhelm Dietrich am instalat azi un cadran solar orizontal în zoo-parcul Moara de Vânt de lângă Cluj-Napoca. Ceasul se află în zona gării trenulețului, mai exact aici. A fost proiectat de mine și realizat din tablă de oțel de 4 mm, respectiv 8 mm grosime. Cadranul măsoară timpul în ore de vară (6 am - 9 pm), iar ora se citește după muchia rectilinie a umbrei. De exemplu, în fotografia de mai jos este ora 11 jumătate. Deoarece ceasul nu prezintă corecții la ecuația timpului, discrepanțele sezoniere de până la 16 minute vor fi considerate normale.

Așadar, vă invit să citiți timpul după soare și să mângâiați ratonii în zoo-parcul Moara de Vânt !

Soare și bere

Imaginea de mai sus nu reprezintă un cadran solar, ci un basorelief solar: o simplă, dar frumoasă decorațiune astronomică. Ea poate fi admirată la Brașov, la etajul clădirii de la intersecția Străzii Mureșenilor cu Bulevardul Eroilor. Motivul pentru care Palatul Czell mai poartă numele de "Palatul Soarelui" devine acum foarte clar. Edificiul a fost construit în anul 1901, dar povestea lui începe de fapt în anul 1892, când concernul "FRIEDERICH CZELL și FIII" înființează o fabrică de bere în Brașov, afacere care prosperă în anii următori. Atât de mult, încât Czell-ii își investesc noua avere la Brașov în imobile de bun gust. Influența lor se resimte chiar și la 300 km distanță, în gustul berii de la Cluj. La începutul secolului al XX-lea, Friedrich Czell cumpără mica făbricuță de bere din Cluj și o dezvoltă în ceea ce va deveni puternica marcă de bere Ursus (1927), brand cu care se lăudau mai toți clujenii până în urmă cu 5 ani, când acționariatul companiei sud-africane SABMiller (cea care deținea activele) a decis închiderea fabricii din Cluj și relocarea producției la Buzău și Timișoara.

Hermann Oberth, părintele transilvănean al rachetei cosmice

Hermann Oberth şi Dumitru Prunariu, iunie 1989

"Greu de spus ce este imposibil, căci visul de ieri este speranţa de azi şi realitatea de mâine." 

 Robert Goddard

În 1865, Jules Verne publică romanul ştiinţifico-fantastic "De la Pământ la Lună", în care avansează ideea lansării unei aeronave printr-un tun spre satelitul nostru natural. În 1906, cartea stârneşte imaginaţia unui copil din Transilvania pe nume Hermann Oberth. În 1923, la vârsta de 29 de ani, acesta îşi publică rezultatul cercetării sale matematice asupra subiectului cu titlul "Die Rakete zu den Planetenräumen"("Racheta spre spaţiile planetare"). Doi ani mai târziu, această carte este citită la rândul său de adolescentul Wernher von Braun, care nu o înţelege decât pe jumătate din pricina matematicii. Totuşi, el avea să devină în cele din urmă părintele rachetei care a dus omul pe Lună.

Filmul de mai jos prezintă pe scurt viaţa şi activitatea lui Hermann Oberth.

Joi, 25 iunie 2015, de la ora 11, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, prin Secţia Istoria Rachetelor şi Cercetării Spaţiale “Hermann Oberth ” Mediaş (Casa Memorială ,,Hermann Oberth”) şi Direcţia pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret vor inaugura expoziția cu tema „Viaţa şi activitatea savantului transilvănean Hermann Oberth”. Evenimentul care marcheaza 121 de ani de la nașterea savantului se va desfăşura la Casa Memorială ,,Hermann Oberth‟ Mediaș, din strada Hermann Oberth, numărul 23. Câteva fotografii cu expoziţia găsiţi mai jos.

Interesant de notat: Oberth a fost consultant ştiinţific la filmul lui Fritz Lang, "Frau im Mond" ("Femeia în Lună"), pentru care a conceput racheta şi cosmodromul. El era un susţinător al explicaţiei extraterestre pentru fenomenul OZN, s-a raliat chiar prin anii '70 la ipoteza că extratereştrii ne-au transferat în trecut unele tehnologii. O altă teorie interesantă emisă de acesta se referă la construcţia în viitor a unei oglinzi spaţiale (Weltraumspiegel) de 100 km diametru, capabilă să topească gheţurile, să modifice clima şi să lumineze regiuni întregi noaptea.

Costumul spaţial conceput de el înaintea erei cosmice pare de asemenea interesant...

Nu voi dezvălui aici toate surprizele expoziţiei, mai menţionez doar că printre ele am găsit şi un cadran solar ecuatorial de tip armilar, însă ghidul mi-a explicat că este vorba despre o piesă nouă.