Decorațiuni astrale pe clădirea primăriei Cluj-Napoca

Turnul Primăriei Cluj-Napoca,
alături de o parte a fațadei principale

Întotdeauna m-am minunat de atenția cu care arhitecții vremurilor trecute abordau detaliile fațadelor... în timp ce pe noi ne caracterizează acum mai degrabă atenția la cost. Căci în goana către punctul optimului economic, capitalismul s-a angajat într-o reducere permanentă a cheltuielilor, răsucindu-l pe om spre primele trepte ale piramidei nevoilor și înstrăinându-l de însăși produsul muncii lui.
La edificarea construcțiilor moderne ne mulțumim deseori cu un funcționalism brutal, pierzând din vedere faptul că o clădire exprimă un anumit mesaj care va dăinui poate peste veacuri... asta dacă va mai exista atunci cineva care să-l poată descifra. Iată de pildă cazul frumosului palat al Primăriei Cluj-Napoca, opera arhitectului Ignac Alpar, un edificiu ridicat în stil eclectic la sfârșitul sec. XIX, dominat de elemente neo-baroce care alcătuiesc în ansamblu un mesaj astronomic important.

Globul pământesc și brâul zodiacului

Deasupra timpanului fațadei principale (cea nordică) găsim globul pământesc sau elementul de compoziție terestră. El are înfășurat în jurul său, pieziș, o cingătoare. Este vorba, desigur, de brâul zodiacului, acea zonă a bolții în care se află toate cele 12 constelații pe care Soarele pare să le străbată într-un an calendaristic. Banda a fost amplasată diagonal pe glob pentru că zodiacul este înclinat față de ecuator cu circa 23,5 grade. Avem de-a face așadar cu o redare stilizată a cerului și pământului. Zodiacul, prezent abia ca element interimar, neindividualizat, face trecerea de la terestru spre universul de deasupra, de la material la spiritual. Și care este pentru noi oamenii expresia înaltului cosmic? Desigur răspunsul trebuie să fie Soarele!

Soarele

Soarele, astrul zilei, atinge cea mai mare altitudine pe clădirea Primăriei Cluj-Napoca. Îl găsim antropomorfizat tocmai în vârful turnului, de unde le zâmbește cu bunăvoință trecătorilor. Așezat în plan meridional, cu o față spre est și una spre vest, el fixează în spațiu și în timp începutul și sfârșitul zilelor de echinocții, singurele momente din an în care răsăritul și apusul se produc pe această direcție cardinală.

Duminica e Ziua Soarelui

În imagine: Soarele cu pete din ziua de duminică, 22 ianuarie 2017.
Culoarea neutră se datorează filtrului solar. Foto Canon Powershot SX60 HS + filtru solar.

Vechii egipteni au ales ca zi de odihnă şi sărbătoare ziua Soarelui, mai veselă şi mai liberă de constrângeri decât ziua Sâmbetei consacrată de chaldeeni şi evrei lui Saturn cel bătrân şi întunecos. Acest obicei al egiptenilor a fost preluat mai târziu de creştini, prin alegerea zilei Soarelui drept Ziua Domnului - Dies Domini - Duminica noastră în scop de sărbătoare și repaus.

Soarele filmat

Petele solare vizibile în ziua de 22 ianuarie 2017. Sursa: Spaceweather.com

Orion

Marea Nebuloasă din Orion. Foto Canon Powershot SX60 HS.

Orion este o constelație de iarnă foarte ușor de recunoscut. Sub aliniamentul oblic al celor trei stele care formează cingătoarea acestui vânător celest se poate recunoaște cu ochiul liber o pată difuză: Marea Nebuloasă din Orion, în realitate un nor imens de gaz și praf interstelar. Datorită poziției, unele voci aseamănă formațiunea cu falusul eroului. 

Miezul iernii

16 ianuarie: Sânpetru de iarnă sau Miezul iernii. Țăranul român crede că azi e miezul sau mijlocul iernii, un moment de cotitură hotărâtor asupra evoluției meteorologice a anotimpului rece. Se mai crede că de la această dată gerul începe să se înmoaie. Însă, datorită trecerii la calendarul gregorian, lucrurile nu mai stau azi tocmai așa. Recordul absolut de temperatură negativă în România (-38,5 grade Celsius) a fost înregistrat după mai bine de o săptămână, mai precis in 25 ianuarie 1942, la Bod, lângă Brașov. În funcție de perioada în care a apărut această credința populară, ea ar putea fi explicată prin numărul de zile cu care întârzie calendarul iulian față de cel gregorian. Dar chiar și așa: potrivit împărțirii astronomice a anotimpurilor, iarna a început odată cu solstițiul de iarnă (21 decembrie) și se va sfârși abia la echinocțiul de primăvară (20 martie), fapt ce plasează mijlocul iernii mai degrabă undeva la începutul lunii februarie (anul acesta se nimerește în data de 3). Adevărata cumpănă a iernii o vom afla așadar abia peste vreo 3 săptămâni, când în preajma Întâmpinării Domnului se zice că ursul iese din bârlog și, dacă își vede umbra (adică dacă este senin, vreme frumoasă), va intra din nou în adăpost pentru hibernare, dar dacă este vreme urâtă (și nu își vede umbra) va rămâne afară, semn că iarna este pe sfârșite.

La Mulți Ani... pe stil vechi!

Data noastra de 14 ianuarie reprezinta inceputul de an pentru adeptii calendarului iulian. Anul solar (tropic, bazat pe anotimpuri) are o durata de 365,2422 zile, cel iulian are in medie cu ceva mai mult: 365,25 zile. La fiecare 128 de ani, calendarul iulian avanseaza cu o zi fata de anotimpuri, sau altfel spus solstitiile si echinoctiile se petrec mai repede cu o zi in acest calendar. In anul 325 echinoctiul de primavara fusese observat pe 21 martie, dar la inceputul anilor 1500 echinoctiul ajunsese deja pe 11 martie. Diferenta de 10 zile a fost suprimata odata cu introducerea calendarului gregorian. Cu toate deficientele sale astronomice, calendarul iulian continua sa fie folosit azi. Decalajul dintre cele doua calendare numara acum 13 zile, cu 3 in plus fata de momentul reformei gregoriene din anul 1582, pentru ca anii 1700, 1800 si 1900 au fost considerati bisecti (avand o zi in plus fata de anii obisnuiti) numai de calendarul iulian.

Timpul Soarelui - Calendar 2017

Timpul Soarelui - un calendar astronomic pentru anul 2017

Astăzi, la solstițiul de iarnă, vă invit să meditați la importanța Soarelui în viața noastră şi să dăruiţi celor dragi un cadou special. 

În zilele senine, poziția de pe cer a Soarelui este oglindită de umbrele obiectelor terestre. Ele sunt mereu orientate în partea opusă Soarelui, așadar pot fi utilizate la determinarea timpului precum arătătoarele unui ceasornic. Astrul zilei dezvăluie însă și ciclurile mai îndelungate de timp, precum lunile sau anotimpurile, fapt ce îl recomandă la alcătuirea unui tablou al zilelor anului. Astfel s-a născut Timpul Soarelui 2017 - singurul calendar astronomic din România ce are la bază fenomenele legate de mișcarea periodică a astrului nostru luminos.

Apreciez că la ora actuală în țara noastră există circa 150-200 de cadrane solare aflate în diferite stadii de conservare, majoritatea în interiorul arcului Carpatic. Calendarul de perete Timpul Soarelui 2017 vă prezintă fotografii cu 13 dintre acestea, alături de informațiile astronomice cotidiene relevante pentru pasionații de gnomonică – știința cadranelor solare: declinația solară, valoarea ecuației timpului, perioadele zodiilor, fazele Lunii, solstițiile și echinocțiile, informații privind aplicabilitatea orei de vară.

Timpul Soarelui - luna ianuarie 2017 ilustrată printr-un cadran solar din Sighetu Maramaţiei

Timpul Soarelui - explicaţii privind ilustraţiile lunilor şi termenii astronomici

Iată câteva utilizări astronomice posibile ale acestui calendar:

• Declinația solară vă ajută la stabilirea zilelor solare pereche, adică datele calendaristice egal depărtate de solstiții în care Soarele urmează același traseu diurn pe cer și fenomenul luminos se repetă întocmai
• Valoarea ecuației timpului este folosită la transformarea timpului solar adevărat în timp mediu, adică ora ceasurilor comune
• Zodiile au menirea de a împărți anul în subdiviziuni relevante din punct de vedere astronomic, fiind de fapt o expresie romanțată a longitudinii solare cerești. Cunoașterea lor este cu atât mai importantă cu cât ele figurează pe unele cadrane solare sub formă de marcaje sezoniere. 
• Calendarul dezvăluie modul în care se poate citi ora de pe un cadran solar chiar și în timpul nopții, pe baza Lunii, fazele lunare fiind în esență un produs al luminii solare împrumutate. 
• Solstițiul de iarnă indică ziua cea mai scurtă din an pentru emisfera nordică, iar solstițiul de vară pe cea mai lungă, în vreme ce la echinocțiul de primăvară și la cel de toamnă Soarele se află în planul ecuatorului terestru, iar ziua și noaptea au durate aproximativ egale.

Calendarul Timpul Soarelui 2017 a fost tipărit în format A3 color și poate fi achizționat de la Librăria UBB (Cluj-Napoca, Str. Napoca nr. 11) contra sumei de 30 lei sau de pe www.libris.ro la 37 lei, cu transport gratuit prin curier în toată țara. 

Fecioare orădene

Palatul Princiar din Cetatea Oradea

Pe tavanul boltit de la parterul Palatului Princiar din Oradea, o construcție de secol XVII recent restaurată, se află pictate două fresce interesante. Una dintre ele înfățișează o femeie cu un coș floral în brațe, iar cealaltă o femeie cu un snop de spice de grâu. Inițial siluetele făceau parte dintr-un ansamblu alegoric de patru figuri, fiecare corespunzătoare unui anotimp. Cum Iarna și Toamna s-au pierdut în decursul secolelor, au rămas numai Primăvara și Vara.

Primăvara

Vara

Pe cerul înstelat, Maia -zeița primăverii- și-a găsit locul în grupul de stele denumit Pleiade, în vreme ce Demetra -zeița agriculturii, ca manifestare a puterii solare estivale- a fost asociată constelației Fecioara și în special celui mai strălucitor luceafăr de-al său: steaua Spica. Încă o corelație astronomică interesantă: răsăritul heliacal (cu puțin timp înaintea Soarelui) al Pleiadelor vestea sosirea primăverii, în vreme ce constelația Fecioarei putea fi observată după apusul Soarelui abia la începutul verii.