27 iunie 2015

Soare și bere


Imaginea de mai sus nu reprezintă un cadran solar, ci un basorelief solar: o simplă, dar frumoasă decorațiune astronomică. Ea poate fi admirată la Brașov, la etajul clădirii de la intersecția Străzii Mureșenilor cu Bulevardul Eroilor. Motivul pentru care Palatul Czell mai poartă numele de "Palatul Soarelui" devine acum foarte clar. Edificiul a fost construit în anul 1901, dar povestea lui începe de fapt în anul 1892, când concernul "FRIEDERICH CZELL și FIII" înființează o fabrică de bere în Brașov, afacere care prosperă în anii următori. Atât de mult, încât Czell-ii își investesc noua avere la Brașov în imobile de bun gust. Influența lor se resimte chiar și la 300 km distanță, în gustul berii de la Cluj. La începutul secolului al XX-lea, Friedrich Czell cumpără mica făbricuță de bere din Cluj și o dezvoltă în ceea ce va deveni puternica marcă de bere Ursus (1927), brand cu care se lăudau mai toți clujenii până în urmă cu 5 ani, când acționariatul companiei sud-africane SABMiller (cea care deținea activele) a decis închiderea fabricii din Cluj și relocarea producției la Buzău și Timișoara.

24 iunie 2015

Hermann Oberth, părintele transilvănean al rachetei cosmice

Hermann Oberth şi Dumitru Prunariu, iunie 1989
"Greu de spus ce este imposibil, căci visul de ieri este speranţa de azi şi realitatea de mâine." 
 Robert Goddard

În 1865, Jules Verne publică romanul ştiinţifico-fantastic "De la Pământ la Lună", în care avansează ideea lansării unei aeronave printr-un tun spre satelitul nostru natural. În 1906, cartea stârneşte imaginaţia unui copil din Transilvania pe nume Hermann Oberth. În 1923, la vârsta de 29 de ani, acesta îşi publică rezultatul cercetării sale matematice asupra subiectului cu titlul "Die Rakete zu den Planetenräumen"("Racheta spre spaţiile planetare"). Doi ani mai târziu, această carte este citită la rândul său de adolescentul Wernher von Braun, care nu o înţelege decât pe jumătate din pricina matematicii. Totuşi, el avea să devină în cele din urmă părintele rachetei care a dus omul pe Lună.

Filmul de mai jos prezintă pe scurt viaţa şi activitatea lui Hermann Oberth.


Joi, 25 iunie 2015, de la ora 11, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, prin Secţia Istoria Rachetelor şi Cercetării Spaţiale “Hermann Oberth ” Mediaş (Casa Memorială ,,Hermann Oberth”) şi Direcţia pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret vor inaugura expoziția cu tema „Viaţa şi activitatea savantului transilvănean Hermann Oberth”. Evenimentul care marcheaza 121 de ani de la nașterea savantului se va desfăşura la Casa Memorială ,,Hermann Oberth‟ Mediaș, din strada Hermann Oberth, numărul 23. Câteva fotografii cu expoziţia găsiţi mai jos.




Interesant de notat: Oberth a fost consultant ştiinţific la filmul lui Fritz Lang, "Frau im Mond" ("Femeia în Lună"), pentru care a conceput racheta şi cosmodromul. El era un susţinător al explicaţiei extraterestre pentru fenomenul OZN, s-a raliat chiar prin anii '70 la ipoteza că extratereştrii ne-au transferat în trecut unele tehnologii. O altă teorie interesantă emisă de acesta se referă la construcţia în viitor a unei oglinzi spaţiale (Weltraumspiegel) de 100 km diametru, capabilă să topească gheţurile, să modifice clima şi să lumineze regiuni întregi noaptea.


Costumul spaţial conceput de el înaintea erei cosmice pare de asemenea interesant...


Nu voi dezvălui aici toate surprizele expoziţiei, mai menţionez doar că printre ele am găsit şi un cadran solar ecuatorial de tip armilar, însă ghidul mi-a explicat că este vorba despre o piesă nouă.

21 iunie 2015

Solstițiul de vară la Catedrala din Bari, Italia


În fiecare an, la solstițiul de vară, în Catedrala din orașul italian Bari se petrece un eveniment magic. Cu puțin timp după ora locală 17:00 (18:00 ora României), razele solare pătrund prin rozeta de pe fațada vestică a edificiului și se aliniază cu ornamentul de marmură clădit în pardoseala bisericii, la mijlocul navei. Deși aproape necunoscută publicului înainte de anii 2000, când a fost descoperită și fotografiată de sacristanul Michele Cassano, întâmplarea atrage acum sute de curioși.





    
Fotografiile de mai sus au fost realizate de mine la Bari, vineri 19 iunie la ora 17:38, deci cu 2 zile înaintea solstițiului și la mai bine de jumătate de oră după aliniere. Din păcate eu nu am ajuns la timp, dar mai jos puteți vedea câteva filmulețe din anii trecuți. Evenimentul este marcat printr-o întalnire solemnă, cu muzică și momente de interpretare artistică - iată cum vechea religie solară prinde iarăși viață sub o nouă formă...


Explicația astronomică este următoarea: fațada vestică a catedralei, pe care se află atât intrarea cât și rozeta prin care pătrunde soarele, este îndreptată spre 273 grade azimut (axa bisericii se abate deci cu puțin de la direcția est-vest), iar Soarele se află pe aceeași direcție (același azimut) în ziua solstițiului la ora locală 17:15. Constructorii catedralei au poziționat anume rozeta și/sau figura de marmură pe podea ținând cont de altitudinea soarelui (înălțimea deasupra orizontului) la acel moment, astfel încât să dea naștere acestui spectacol solstițial deosebit.

10 iunie 2015

Răsăritul heliacal al Pleiadelor

Soarele și Pleiadele în zorii zilei de 31 mai 2015 (de Rusalii)
Soarele și Pleiadele în zorii zilei de 11 iunie 2015. Se remarcă separația în creștere.

Răsăritul heliacal al unei stele se referă de fapt la prima ei apariție matinală pe bolta cerească. Steaua răsare deasupra orizontului estic cu puțin timp înainte de răsăritul Soarelui, fiind mai apoi înghițită de lumina dimineții. Fenomenul are o periodicitate de un an și a stat la baza multor calendare străvechi. El se datorează în primul rând mișcarii de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, proces care contribuie la alternanța, în concordanță cu anotimpurile, a tabloului stelar perceput de către noi. 

Un lucru poate neștiut este că înaintea de adoptarea calendarului gregorian în anul 1919, începutul verii era asociat mai degrabă cu prima jumătate a lunii iunie și nu cu data de 21 ca în prezent. Pentru țăranul român, momentul coincidea cu "sărbătoarea grâului", când se spunea că această cereală începe sa se usuce la rădăcină și să se coacă în spic. Serbarea păgână s-a contopit între timp cu ziua celebrării Sfântului Apostol Vartolomeu în calendarul ortodox (11 iunie), dar pe măsură ce vechiul calendar râmanea, an de an, în urmă față de timpul astronomic, importanța și legătura sărbătorii cu vechiul solstițiu de vară au fost date uitării.

Solstițiul de vară, care aducea după sine scăderea treptată a zilelor, constituia încă din vechime un important hotar solar, semnalând din punct de vedere astronomic culminația superioară maximă anuală a astrului zilei. Ciobanii, adesea neștiutori de carte, deveneau adevărăți cititori în stele atunci când se punea problema determinării acestui timp din an (ne întrebăm totuși de ce nu au folosit pentru aceasta lungimea umbrelor?). Apropierea solstițiului de vară le era vestită de apariția pe cerul dimineții, înainte de răsăritul Soarelui, a unei grupări stelare denumită de ei Cloșca cu pui sau Găinușa (Pleiadele, pentru noi). Existau diverse credințe populare asociate cu această apariție. Se spunea, de pildă, că cine va repera mai întâi Cloșca în Duminica Mare (de Rusalii, la cincizeci de zile după Paști) acela va avea mare noroc (posibil și datorită faptului că anterior acelui moment gruparea era tot mai ascunsă de lumina Soarelui). Etnologul Ion Ghinoiu arată că până și toponimia și originea denumirii târgului de fete ținut în Carpații Apuseni pe Muntele Găina (care pe vremuri avea loc în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel - 29 iunie) pot fi puse în corespondență cu ivirea grupării Pleiadelor pe firmamentul matinal.  

Cine se scoală în fiecare dimineață în Postul Sfântului Petru, ca să vadă când răsare Cloșca,  nu va duce lipsă de nimic - vă propun să supuneți încercării acest mit în următoarele zile. Tot ceea ce trebuie să faceți este să va treziți dis-de-dimineață, în jurul orei 5, și să priviți spre orizontul nord-estic după o mică aglomerare de stele cu o bogată semnificație...

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...