31 decembrie 2012

O comparație lunară și Jupiter

M-am gândit să fac o comparație între Luna văzută prin zoom-ul aparatului foto Canon SX260 HS (total 80X din care 20X optic) și Luna văzută prin ocularul de 25mm al telescopului Skywatcher Maksutov 90/1250 (factor de marire 50X). Am încercat să păstrez încadrarea prin crop, aplicând pentru ambele cazuri în Irfan View doar un efect de sporire a contrastului cu valoarea 60. 

Luna. Aparat foto Canon SX260 HS ultra-zoom.
Luna. Telescop Skywatcher Maksutov 90/1250.
Deși spectaculos, testul nu e tocmai corect deoarece compară 50X optic cu un 20X optic efectiv, dincolo de care încep să apară degradări de imagine în cazul aparatului foto, după cum se poate vedea. În plus, imaginea prin telescop pare mult mai luminoasă, dar acest aspect s-ar fi putut corecta printr-o ajustare a expunerii fotografice.

Concluzie:
Deși aparatul vostru foto este înzestrat cu un zoom puternic, nu vă așteptați totuși la minuni în ceea ce privește puterea de rezoluție și calitatea imaginilor la apropieri mari; la urma urmei bătrânul telescop își justifică numele (tele - departe, skopein - a observa).

În încheiere am surprins o vedere din împărăția lui Jupiter: planeta împreună cu sateliții săi principali care o înconjoară (Io, Europa, Ganymede, Calisto).


19 decembrie 2012

Originea Diavolului

Secțiune din fresca Mănăstirii Cozia reprezentând Diavoli. Foto Radu Gaciu.
Deși Vechiul Testament nu face nicăieri referire la Diavol, întâlnim totuși un cuvânt familiar pe care azi îl asociem Necuratului: Satana sau Satan, după forma lui greacă respectiv ebraică. Termenul, supus de altfel articulării gramaticale, nu desemnează un nume propriu ci mai degrabă o titulatură, însemnând oponent sau adversar. Într-o secvență din Noul Testament, când apostolul Petru se opune din milă și compasiune unei agende divine sortită a sfârși în suferință, Isus îl numește satan - adică adversar.  
"Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: <<Înapoia Mea, Satano: tu ești o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu [...]>>" (Matei 16:23) 
Revenind însă la Vechiul Testament, în episodul încercării lui Iov întâlnim personajul Satan în mijlocul suitei lui Dumnezeu, unde cutează să-și exprime opoziția: credința lui Iov s-ar datora strict condiției sale materiale bune, și nu sufletului.
"Domnul a zis Satanei: <<Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană și curat la suflet, care se teme de Dumnezeu și se abate de la rău.>> Și Satana a răspuns Domnului: <<Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui și tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui, și turmele lui acoperă țara. Dar ia întinde-Ți mâna și atinge-Te de tot ce are, și sunt încredințat că Te va blestema în față.>>"  (Iov 1:8-11)
Acest episod relativ benign dar și altele denotă că acum 3000 de ani Satana nu era perceput ca un personaj malefic încornorat, așa cum se întâmplă de azi. Pe fundalul inspirat de zoroastrism care polarizează multitudinea de zeități a lumii antice în două forțe contrare (bine/rău, lumină/întuneric), condiții de natură cea mai diversă au favorizat tranziția treptată spre percepția actuală a Diavolului,  personajul nostru asimilând anumite trăsături ale zeilor păgâni de care noua Biserică în formare căuta cu disperare să se detașeze. Barba și sceptrul cu aspect de furcă al lui Hades sau coarnele și copitele lui Pan sunt doar câteva exemple grăitoare în acest sens.

O reprezentare a zeului copitat Pan,
la fântâna arteziană din
Parcul Central Cluj-Napoca
Mai mult, povestea răzvrătirii lui Satan împotriva lui Dumnezeu o regăsim și în mitologii necreștine. La vechii greci creatura Typhon se răzvrătește fără succes împotriva lui Zeus, întâmplare soldată cu izgonirea în abisuri a monstrului înspăimântător. Toate aceastea sugerează persistența unor arhetipuri străvechi în construcția variantei moderne a personajului Satan și a universului său.

Mai jos puteți urmări un documentar interesant despre istoria Diavolului.


17 decembrie 2012

Vechiul observator astronomic din Cluj

Vechiul Observator Astronomic din Cluj, astăzi demolat
Se pare că prima încercare de a constitui un observator astronomic la Cluj i-a aparținut profesorului iezuit Nicolae Janoși, cândva între anii 1700-1750. El începe construcția unui turn astronomic în cadrul universității de atunci, finalizat în 1759 și dotat cu diferite instrumente: un cvadrant mobil, un orologiu astronomic, telescoape, etc. Observatorul se născuse însă prea devreme...

Când în 1921, după aproape 200 de ani, se înființează Observatorul Astronomic din Cluj, el va avea în patrimoniu doar un vechi teodolit. Gheorghe Bratu și Gheorghe Demetrescu, directorii instituției din acele vremuri incerte, izbutesc cu greu să procure dotările necesare. 

Gheorghe Bratu și astronomul francez L. D'Azambuja, în fața unui
celostat din curtea observatorului Paris-Meudon (1933)
Astfel, în 1924 se obține terenul pe care se va ridica complexul observatorului, situat la colțul dintre actualele străzi Republicii și Observatorului (acum știți de unde i se trage numele!). Următoarele două fotografii le-am reprodus din albumul foto "Cluj-Napoca un oraș în mișcare". Deși realizate mult mai târziu, prin anii '70, ele vă ajută totuși să localizați amplasamentul. Drumul din planul median este precursorul Str. Observatorului de azi, drumul care coboară e Str. Republicii, iar cel care urcă e Calea Turzii. În mijlocul fotografiei se observă cupola vechiului Observator, astăzi demolat.   


În următoarea imagine regăsim partea estică a Străzii Observatorului. Se poate recunoaște Complexul social-studențesc (căminele și cantina), pe atunci în construcție. La est de complex, în colțul din dreapta, vedem iarăși cupola vechiului Observator Astronomic, cam pe unde ar fi acum Sigma Shopping Center.


Revenim însă la începuturile sale (anii 20-30), când Observatorul Astronomic se prezenta în felul următor. 

Complexul vechiului Observator Astronomic
În 1927 se construiește sala meridiană și începând cu 1933 noua lunetă achiziționată se instalează sub cupolă. În 1934 se finalizează construcția observatorului.

Sala ecuatoriala în construcție, toamna 1929
Telescopul de 50 cm, acum depozitat în lăzi la stația din Feleac
Pavilionul central, 25 noiembrie 1931
Gheorghe Bratu și grupul,
cu ocazia eclipsei de Soare din 19 iunie 1936
Fotografiile de epocă mi-au fost puse la dispoziție de către dna. Dr. Elvira Botez.

Din 1982 și până în prezent Observatorul Astronomic Cluj își desfășoară activitatea într-o nouă clădire, situată în spatele Grădinii Botanice, pe Str. Cireșilor nr. 19. Programul lui de vizitare îl găsiți aici. El nu este însă singurul observator astronomic al orașului de pe Someș. Legat de aceasta vă recomand să citiți despre observatorul astronomic părăsit al lui Romulus Irimeș.  Iar dacă vă pasionează istoria astronomiei românești în general puteți citi mai multe aici
Observatorul Astronomic de pe Str. Cireșilor, Cluj-Napoca

15 decembrie 2012

Harta cerului


Cărticica uitată a lui Matei Alecsescu / Alexescu îi învăța pe astronomii amatori din 1967 încoace cum să facă o hartă stelară mobilă (planisferă), care să indice în orice moment poziția constelațiilor pe cer. Conține câteva tabele interesante, printre care unul cu constelațiile vizibile în țara noastră și luna în care acestea se pot vedea seara, cele mai strălucitoare stele, roiuri stelare observabile de la noi, stele duble etc. deși unele informații științifice s-au perimat între timp.

Cartea tipărită mi-a fost pusă la dispoziție de către prietenii de la Planetariul din Baia Mare, Mircea Lițe și Ovidiu Ignat.  

Matei Alecsescu - Harta Cerului

12 decembrie 2012

Virgil V. Scurtu la Cluj

Virgil V. Scurtu

Astronomii amatori din Cluj au avut ocazia să îl întalnească luni pe Virgil V. Scurtu, controversatul astronom amator veteran din Iasi. Dumnealui a rămas peste noapte în Cluj la invitația mea, iar apoi și-a continuat drumul spre Timisoara, unde urmează sa participe la aniversarea a 50 de ani de la înființarea Observatorului Astronomic din localitate.

3 decembrie 2012

Observator astrologic

Îmi place să fac cumpărături la Auchan, chit că trebuie să traversez întreg orașul ca să ajung acolo. Păcat că la fel gândește toata populația din jumătatea vestică a Clujului, căci altfel nu-mi explic aglomerația de duminică, e drept, prilejuită și de lungul sfârșit de săptămână care a exaltat spiritul național în dauna conținutului din frigidere.  Zeci de români sprijineau răbdători cărucioarele la case, în ceea ce părea a fi doar o mică avanpremieră a coșmarului consumerist de sfârșit de an. 

Sărbătorile vin și Auchan ne propune în aceste zile cadouri speciale pentru micuții de acasă: observatoare astrologice! Acest model de pildă, cu un diametru de 3 cm și o distanță focală de 40 cm, apropie destinul norocosului posesor de 20-30-40 de ori, în funcție de ocularul întrebuințat. Dar chiar și în aceste condiții suntem convinși că scopul acestui aparat -deslușirea viitorului- va rămâne o imposibilitate (cel puțin deocamdată!), până la o primă astrogramă putându-se obține cel mult imagini imprecise ale mărilor, continentelor și craterelor majore de pe satelitul nostru natural...     

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...