24 decembrie 2013

Colindă cu Venus sau Steaua Magilor

Planeta Venus sau Luceafărul la Crăciun 2013.

"Steaua sus răsare 
Ca o taină mare 
Steaua străluceşte 
Şi lumii vesteşte 
Că astăzi Curata 
Preanevinovata 
Fecioara Maria 
Naşte pe Mesia" 


Planeta Venus este mai apropiată de Soare decât Pământul şi ea ne apare în preajma acestui corp ceresc fie dimineaţa fie seara, dar niciodată la mai mult de 47 grade distanţă. Putem vorbi de un ciclu venusian de 584 de zile.  Vreme de 9 luni planeta se arată ca Luceafăr de seară pe cerul vestic (cum este cazul şi acum). Apoi, după o perioadă de dispariţie care atinge câteva săptămâni, Venus poate fi observată din nou timp de 9 luni, de această dată la est, răsărind înainte de astrul zilei a cărui apariţie sau "naştere" pare să o vestească. Acest interval de 9 luni coincide în mod remarcabil cu durata sarcinii la om. La urma urmei, mitologia planetei pare justificată: Venus e zeiţa iubirii, fertilităţii şi vieţii... Steaua Magilor de la Răsărit.

Planeta Venus la 80x zoom (optic+digital) printr-un Canon Powershot SX260HS.
Se observă forma de seceră asemănătoare Lunii.

21 decembrie 2013

Jupiter de iarnă

În această iarnă cele mai strălucitoare stele de bolta cerească se dovedesc a fi în realitate planete. Pe Luceafăr (Venus) îl găsim în sudvest imediat după apusul soarelui şi pentru puţin timp, în vreme ce Jupiter poate fi urmărit aproape toată noaptea în constelaţia Gemenii. Am făcut pozele următoare pe la ora 21:30 din balconul de la bucătărie, atunci când planeta-rege se afla aproape exact deasupra punctului cardinal est. Instrumentele folosite au fost telescopul Skywatcher Maksutov 90/1250mm, un ocular de 25mm şi aparatul foto Canon Powershot A610 (metoda afocală cu adaptor din lemn). Prima expunere vrea să scoată în evidenţă sateliţii galileeni ai lui Jupiter, în vreme ce a doua suprinde două dintre benzile sale roşii specifice. 

De la stânga spre dreapta: Europa, Io, Jupiter, Ganymede, Callisto
Detalii Jupiter

16 decembrie 2013

Observatorul astrologic se întoarce!

După succesul înregistrat anul trecut de sărbători (poate vă mai amintiţi), cei de la Auchan au reintrodus în sortiment observatorul astrologic...

 

11 decembrie 2013

Telescop refractor Bresser Skylux 70/900 de la Lidl



Dacă vă bate ideea să cumpăraţi un telescop de Crăciun, mâine (joi) găsiţi la Lidl o ofertă destul de tentantă la preţul de 350 lei. 

Magazinul pune în vânzare o lunetă Bresser Skylux 70/900 pe o montură alt-azimutală care poate fi transformată şi în ecuatorială. Reviewurile par a fi în general bune pentru banii daţi, iar din ceea ce am vazut preţul acestei configuraţii este cam cu 100-150 de lei sub media pieţei. De firma Bresser eu sunt mulţumit, mai am două binocluri de la ei. Calitatea optică a lunetei pare a fi bună, cel puţin la modelul 70/700, fratele său mai scurt.



Cu atât mai mult, luneta 70/900 vă permite să vă uitaţi la Lună, la principalele planete şi stele duble, poate şi la Marea Nebuloasă din Orion (că tot se vede în perioada asta), doar că nu trebuie să vă aşteptaţi la minuni. Să mai ţineţi cont şi lungimea mare a tubului optic (de aproape 1 metru) care nu prinde tocmai bine în balconul înghesuit de la bloc... 

2 decembrie 2013

Cadrane solare portabile

Cadran solar portabil (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia)

Dispozitivul de mai sus poate fi văzut la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia într-o vitrină la etaj unde l-am găsit etichetat ca "busolă". Acest atribut prezintă adevărul doar pe jumătate. De fapt, ansamblul format din cele două bucăţi de lemn acoperite cu hârtie gradată reprezintă un cadran solar portabil, unul din multele care au circulat prin Europa în perioada de glorie a gnomonicii (secolele XV - XIX). Aşadar, în lumea cunoscătorilor, piesa de la Alba Iulia nu reprezintă o raritate. Spre exemplu, Musée des Arts et Métiers din Paris păstrează un exemplar foarte asemănător de producţie germană datând din secolul XVIII, în stare ceva mai bună, în vreme ce altele se tranzacţionează la liber pe Internet pentru câteva sute de euro. 

26 noiembrie 2013

Cel mai mare cadran solar din lume la Baia Mare. Propunere de proiect.


Colajul de mai sus circulă de ceva vreme pe Facebook. Este o invitaţie de a vizita municipiul Baia Mare şi a vedea turnul vechiului combinat metalurgic din localitate: cea mai mare construcţie din ţară şi totodată locul trei printre coşurile industriale din Europa. Colosul a fost proiectat şi construit de către Gip Grup SA din Bucureşti între perioada 1993-1995, cu scopul de a dispersa gazele rezultate în urma activităţii industriale a principalului poluant din zonă, combinatul Phoenix, la vremea aceea un mare producător cupru, aur şi argint.

18 noiembrie 2013

Conferinţa naţională de la Baia Mare - "Cerul românesc şi comparaţia cu alte mitologii stelare"


Pe 14-15 noiembrie am participat la conferinţa naţională "Cerul românesc şi comparaţia cu alte mitologii stelare", parte a proiectului Constelaţii Româneşti Tradiţionale (CRT) iniţiat de Planetariul din Baia Mare şi finanţat prin Administraţia Fondului Cultural Naţional.

16 noiembrie 2013

Cadranul solar de la Baia Mare


Din informaţiile mele, singurul cadran solar din Baia Mare se află în incinta Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie. Trecând sub poartă, cam pe la jumătatea corpului din stânga la etaj, se află încastrată în tencuială parapetului de la balcon o bucată dreptunghiulară de metal care alcătuieşte faţa unui cadran orizontal. Capetele segmentelor radiante au fost inscripţionate cu cifre romane urmate fiecare de câte un punct. Acestea descriu orele din intervalul 6 am - 6 pm. Cadranul are o poziţie rotită faţă de aliniamentul parapetului pentru ca segmentul median aferent orei XII să indice precis direcţia nord-sud. În vremurile sale de glorie acest dispozitiv era în măsură să indice cu exactitate nu numai momentul culminaţiei Soarelui (amiaza locală), ci şi ore egale bazate pe timpul solar. Cele două găuri de pe linia centrală reprezintă poziţiile îmbinare pentru un gnomon polar demult dispărut, în formă triunghiulară. Aşadar, în prezent cadranul este nefuncţional.


Cadranul solar din Baia Mare în prezent

Regiunea Băii Mari a cunoscut o lunga traditie de exploatare a minereurilor neferoase, începuturile activităţilor de acest gen datând cel puţin din a doua jumătate a secolului XIII. Nucleul Muzeului de astăzi (partea în formă de L din spatele curţii) a fost construit între anii 1734-1739 pentru a găzdui Inspectoratul Superior Minier şi pentru o vreme Monetăria. Edificiul a fost apoi considerabil mărit în anul 1782 prin construirea anexei din partea de nord-vest în care se află azi ceasul. În 1913 această aripă a fost extinsă înspre poartă, prilej cu care au avut loc unele lucrări suplimentare de amenajare. Deşi balconul şi bolţile datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, istoricii bănuiesc că ceasul a fost realizat abia odată cu amenajările din secolul trecut.  

Propunerea mea de restaurare
Despre ceas am aflat de la prietenul Mircea Liţe din cadrul Planetariului Baia Mare. Informaţiile istorice mi-au fost puse la dispoziţie de către dna. Lucia Pop din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare. Le mulţumesc amândurora pentru sprijin. 

12 noiembrie 2013

Orele biblice

Pilda lucrătorilor tocmiţi la vie

Nu rareori citim sau auzim că cineva s-a trezit, în al doisprezecelea ceas, să facă una sau alta. Expresia nu inseamnă că acţiunea a fost efectuată la amiazi, ci mai degrabă în ultimul moment, ca ultimă şansă. Dar lucrurile nu au stat dintotdeauna aşa: sensul original avea legătură cu Biblia şi cu modul în care oamenii împărţeau timpul.

30 octombrie 2013

Despre cifra 7

7 vârste ale omului. Reprezentare medievală

Despre însuşirile şi puterile numărului şapte, pe care grecii îl numeau hebdomas, ne vorbeşte scriitorul roman Marcus Terentius Varro (116 - 27 îen) în prima dintre cărţile sale intitulate Hebdomade sau Despre portrete. Împărţirea vieţii omului în hebdomade - zece perioade a câte şapte ani, fiecare cu provocări şi trăsături specifice, datează încă din vremea poetului grec Solon (638 - 558 îen). Drept inspiraţie ar fi putut servi universul de deasupra, în care cifra şapte pare să joace un rol preferenţial. Stele de acest număr formează pe cer configuraţiile Carului Mare şi Carului Mic, a Pleiadelor, dar şi corpurile cereşti rătăcitoare cunoscute de antici: Mercur, Venus, Marte, Saturn, Jupiter, Soarele şi Luna. Cercurile cerului în jurul axei sunt de asemenea şapte: două polare, două tropice, ecuatorul şi cei doi coluri care unesc pe sfera cerească polii cu punctele de solstiţii respectiv echinocţii.

Sferă armilară, cuprinzând câteva dintre principalele cercuri cereşti.
Expoziţia Cabinetul de curiozităţi, Muzeul de Istorie a Transilvaniei.
Acest număr este prezent şi în zodiac, unde solstiţiul de vară se produce în al şaptelea semn de la solstiţiul de iarnă, iar cel de iarnă în al şaptelea semn faţă de cel de vară. Semnele cuprinse între solstiţiul de vară şi cel de iarnă erau: Capricornul, Vărsătorul, Peştii, Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, iar între solstiţiul de vară şi cel de iarnă: Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul şi Capriconul. De la echinocţiu la echinocţiu, dacă folosim numărătoarea inclusivă, obţinem tot şapte semne zodiacale. 

Varro mai scrie că Luna îşi termină ciclul de învârtire în de 4 ori câte 7 zile = 28 zile, ceea ce se apropie de valoarea modernă care alcătuieşte luna siderală (27,32 zile), adică perioada în care satelitul nostru natural revine la aceeaşi poziţie prin raportare la stele. De altfel, tot 28 e suma în progresie aritmetică a primelor şapte numere naturale (1+2+3+4+5+6+7).

Luna fotografiată de mine prin telescop în noaptea de Revelion '13
Alte aspecte ale numărului şapte evocate de Varro, mai fanteziste, aparţin biologiei şi interesează aici mai puţin. Ele se referă la particularităţile ciclului embrionar, la limitarea înălţimii oamenilor la 7 picioare, la frecvenţa de pulsaţie a venelor şi arterelor etc. Aceste curiozităţi antice şi multe altele le-am găsit sintetizate în lucrarea învăţatului roman Gellius Aulus intitulată Nopţile Atice.

Aulus Gellius, Nopţile atice

25 octombrie 2013

Calendar astrologic la Huedin?


Biserica reformată din Huedin este o construcţie masivă, uşor de recunoscut prin turnul care adăposteşte un foişor de lemn. Forma actuală şi-a căpătat-o în secolul XVIII. Pe locul ei existase cândva o biserică mai modestă, incendiată de tătari pe la 1241-1242. În 1780 tavanul gotic a fost înlocuit cu unul din lemn casetat, decorat cu picturi stranii: o compoziţie caracterizată printr-un simbolism exotic. Aproape toate site-urile şi ghidurile turistice studiate de mine (1, 2, 3), atribuie colajului de imagini funcţiunea de calendar astrologic, reproducând practic aceeaşi sursă dar fără să ofere alte explicaţii.

Un calendar astrologic (aşa cum îl înţeleg eu) marchează cronologic, de exemplu pe zile, principalele evenimente cărora astrologia le atribuie semnificaţii: intrarea în mers retrograd sau direct a planetelor, aşa-zisele aspecte sau unghiuri cheie între corpuri, eclipse, intrarea sau ieşirea unui corp într-un/dintr-un semn zodiacal etc. Un exemplu poate fi găsit aici.

Autorul casetelor misterioase de la biserica din Huedin ar fi fost un meșter tâmplar sas stabilit la Cluj pe numele Lorenz Umling cel Bătrân (n. ca. 1707, Saschiz - d. 1790, Cluj), artizan despre care nu cunoaştem foarte multe deşi a pictat interiorul mai multor biserici din Ţara Călatei. Putem doar să bănuim că acesta ar fi putut intra în contact cu învăţăturile astrologice ale vremii. A se vedea cazul lui Stephanus/Istvan Wolphard, astrolog de renume şi totodată jude-primar al oraşului Cluj în secolul XVI.


Chiar şi aşa, oricât de mult am privit tavanul bisericii din Huedin cu ocazia vizitei mele de luni, nici eu şi nici dl. Corpodean nu am reuşit să discernem elemente astrologice, afară de casetele reprezentând Soarele (în spatele orgii) şi Luna. O fotografie panoramică cu tavanul găsiţi aici.

Tavanul casetat deasupra altarului
Fragment din tavanul casetat
Luna
Figurile nu seamănă nici a zodii, deşi am citit pe undeva (din păcate nu mai reţin sursa) că Elefantul pictat intr-un colţ de tavan ar ţine locul zodiei Taurul (!). Forţând imaginaţia, la fel de bine am putea spune că pantera de deasupra orgii simbolizează zodia Leul sau că sirena din colţul opus este de fapt încarnarea Vărsătorului. Dar aceste eforturi, pe alocuri absurde, nu conduc la ideea de calendar şi nici nu produc întotdeauna rezultat. Cum rămâne de pildă cu plantele şi păsările, cu vulturii si balaurii care nu au nici măcar cea mai mică corespondenţă zodiacală?

Elefantul

5 octombrie 2013

Asolizarea pe Lună, un trucaj? Mărturisiri subliminale

Danny ridicându-se de pe covor, Apollo 11 decolează.

Sunt convins că ați auzit despre această teorie conspiraționistă. În mare, susținătorii ei afirmă că de fapt nu am ajuns pe Lună (cel puțin nu în 1969), iar transmisiunea video de atunci a fost cea mai mare înșelătorie vizuală din istoria omenirii. O gogoașă imensă, dar totuși un film artistic de excepție regizat de nimeni altul decât genialul Stanley Kubrick (al cărui IQ se zonește că era 200). O mărturie a unui pact secret între regizor și guvern pentru a-i deschide larg celui dintâi ușile Hollywoodului. 

26 septembrie 2013

Cadranul pierdut din Zagon

Conacul Mikes după o fotografie din 1990.

În centrul comunei Zagon din fostul Comitat Trei Scaune (Haromszek, actualmente în mare parte județul Covasna), se află conacul Mikes-Szentekereszty, pe care am avut prilejul să-l vizitez săptămâna aceasta. Construcția, cea mai veche din localitate, monument istoric de interes național, este totodată casa părintească a scriitorului Mikes Kelemen (1690-1761), considerat a fi fondatorul literaturii maghiare transilvănene. Pe peretele sud-vestic al vilei baroce, între două ferestre, existase pe vremuri un cadran solar, astăzi dispărut. Ce soartă a avut acesta și cum arăta el odinioară? 

17 septembrie 2013

Unde a căzut meteoritul de la Mociu?

Meteoritul de la Mociu. Concepție apocaliptică proprie. 

Vizita la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare de anul trecut avea să-mi stârnească interesul pentru meteoriți, acele pietre căzute din cer care, după cum ne învață oamenii de știință, ar fi provocat chiar extincția dinozaurilor la un moment dat. Dar, în retrospectivă, fascinația mea pentru această categorie specială de bolovani se datora nu atât puterii lor distructive cu care natura îi înzestrase (și în esență regulatoare, de "bici al lui Dumnezeu" pentru speciile terestre dominante), ci mai degrabă "vieții romanțate" a acestora, pornind de la nașterea lor undeva departe, în buricul cosmosului arhaic și până la decesul lor subit marcat prin prăbușirea peste mașina, casa sau grădina vecinului de alături. Pe 3 februarie 1882, la nici 40 de km de Cluj, căzuse cel mai mare meteorit din România, iar eu îmi pusesem în gând să-l găsesc.

16 septembrie 2013

Cadranul solar de La Piazzetta

La Piazzetta. Cadran solar.

Dacă ești din Cluj probabil ai auzit de localul La Piazzetta, deschis pe Bulevardul Eroilor la nr. 21, acolo unde pe vremuri cumpărai robineți și garnituri de la magazinul Fierul. Toți sunt de părere că designul interior al localului, gândit sub forma unei piazzette în stil renascentist, merită nota 10, dar în privința calității serviciilor nimeni nu pare foarte mulțumit (șuruburi în mâncare - rămășițe de la Fierul?, greșeli în meniu, diverse scăpări culinare, pâine mucegăită). Oricum ar fi mâncarea, probabil ai remarcat pe peretele din dreapta al coridorului de acces o ciudățenie gradată din ceramică și tija metalică aferentă, dar nu ai știut până acum ce reprezintă. Îți spun eu: e singurul cadran solar din Cluj expus într-un restaurant.



Cadranul a fost marcat cu cifre romane pentru intervalul orar 7 a.m. - 5 p.m., cu poziția orei 12 decalată față de verticală, ceea ce denotă o ușoară rotire a piesei spre stânga față de normal, probabil din rațiuni artistice. Amplasat corect în aer liber, pe un perete sudic iluminat de Soare, ceasul ar funcționa fără probleme, cu observația că timpul solar indicat ar fi unul aproximativ, bazat pe vechiul sistem al așa-ziselor ore sezoniere sau biblice, în care ziua-lumină era împărțită în 12 părți egale a căror durată varia însă în funcție de anotimp. 

10 septembrie 2013

Căutând-o pe Venus

După cum vă spuneam, duminică au fost îndeplinite condițiile necesare pentru observarea planetei Venus pe timp de zi: elongația o depărtase pe aceasta suficient față Soare și, în plus, o Lună timidă putea servi drept geamandură în infinitul oceanului ceresc, indicând calea spre astru.

Poziția secerii lunare în timpul zilei

6 septembrie 2013

Apariția diurnă a lui Venus

Venus lângă Lună pe 8 septembrie 2013, ora 15:00. Simulare.

Se zice că  în timpul unei vizite la Luxembourg Napoleon Bonaparte s-a arătat ofensat că oamenii, în loc să-i acorde atenție lui, își îndreptau privirile mai degrabă spre cer pentru a observa o apariție stelară curioasă. Oamenii priveau de fapt planeta Venus în miez de zi. Nu-i de mirare că multe din OZN-urile de azi se dovedesc a fi în realitate planeta frumuseții! Venus este cel mai strălucitor corp ceresc cu excepția Soarelui și Lunii. 

Duminică planeta se va afla în apropierea secerii lunare din stânga Soarelui, fapt care va ușura identificarea sa pe cer cu ochiul liber. Cu putin noroc și vedere bună o puteți găsi chiar și ziua în amiaza mare, înainte de înserare, mai ales dacă priviți cerul dintr-un loc umbrit. Dar abia apusul Soarelui va dezvălui frumusețea compoziției pe de-a-ntregul, cu Luna, Venus și Saturn aliniate cu Spica, principala stea din constelația Fecioara.

4 septembrie 2013

Ar fi putut să fie un cadran solar! (II)

Proiectul Parcului Nou de la Reghin

La Reghin ar fi trebuit să răsară un parc nou din fonduri guvernamentale, prin Programul național de îmbunătățire a calității mediului . Proiectul și studiile tehnice au fost aprobate de Consiliul Local încă din 2009, iar contractul de lucrări s-a semnat în 2011. Zona de agrement de lângă Pădurea Rotunda urma să cuprindă pe lângă mulți copaci și o fântană decorativă, un lac, cascade, locuri de picnic si chiar un curs de apa de 8 m lățime.  Mai mult, înainte de campania electorală din 2012, primarul și-a anunțat intenția de a instala acolo un ceas solar.

Reghinenii au acum un nou primar (de fapt, o primăriță), iar lucrările la noul parc cu cadran solar nu au fost finalizate nici până azi. Acest fapt a atras critici și chiar a alimentat unele teorii conspiraționiste privind deturnarea destinației terenului în cauză. 

Săptămâna trecută am scris un e-mail firmei care a elaborat proiectul parcului, în care îi rugam să-mi ofere câteva detalii despre ceasul solar propus a se realiza. Nu mi-a răspuns nimeni la mesaj, probabil m-au crezut nebun. 

Din fericire la Primărie am avut mai mult noroc, dar răspunsul lor oficial avea să-mi dezumfle definitiv gogoașa:
În proiectul aprobat de AFM (Administrația Fondului pentru Mediu) nu este prevăzut un ceas solar. Toate lucrările începute și neterminate s-au suspendat  până în 2014, din lipsă de fonduri.

2 septembrie 2013

Biserica cu Cocoș

Biserica cu cocoș. Vedere din Str. Moților

Aproape de intersecția străzii Moților cu George Coșbuc găsim un interesant edificiu de cult construit la început de secol XX, a cărui denumire populară se trage de la o decorațiune aparte. Biserica reformată a lui Kos Karoly ne oferă pretextul ideal pentru a investiga mitologia cocoșului.

23 august 2013

Ar fi putut să fie un cadran solar! (I)

Obeliscul de la Oradea
Dacă-ai crezut c-ar fi putut să fie
Ceva mai mult decât ce-a fost, te-ai înşelat!...
N-a fost decât un început de nebunie,
De care-ntâmplător ne-am vindecat!...

Ion Minulescu - Romanță meschină


Urmează o romanță despre ceea ce ar fi putut să fie (după cunoștințele mele) singurul cadran solar din județul Bihor. Evenimentele se succed pe parcursul a trei ani și cunosc o serie de turnuri interesante. Presa, câinele de pază al interesului cetățenesc, ne va asista în reconstituire, oferindu-ne și materialele vizuale necesare. Dar să începem cu începutul.  

22 august 2013

Astronomie la Sarmizegetusa (III)

Mai jos găsiți filmul ştiinţific „Calendarul getodacic, numerația”. A fost produs în 1989 de Sahia Film, cel mai mare studio producător de film documentar din România la acea vreme, după scenariul şi regia lui David Reu. Comentariile aparțin lui David Reu şi Constantin Bejgu. În film apar Acad. Nicolae Teodorescu (consultant științific pe partea de matematică-astronomie) şi Dr. Alexandru Vulpe (arheologie-istorie veche).


19 august 2013

Bancuri astronomice

Merge Ceaușescu la americani și se dă mare că a trimis o navă spațială pe Soare.
Americanii, dupa ce râd copios de el, îi spun:
- Domnule Ceaușescu, pe Soare sunt mii de grade... Cum ați putut trimite o navă acolo ?
La care, Ceaușescu:
- Am trimis-o noaptea...

***

Dupa discuția cu Prunariu, primul român trimis în Cosmos, cam nedumerit, Ceaușescu o ia deoparte pe Leana.
- Ascultă, Lenuțo, Prunaru zicea ca a avut unele probleme din cauza legii gravitației. Nu ții tu minte când am dat eu legea asta?
- Ce mă-ntrebi pe mine, Nicule, eu sunt cu știința, tu ești cu legile!

***

Când a plecat de-acasa, Prunariu i-a lăsat mamei un bilet: „Am plecat în cosmos. Mă întorc peste o săptămână”. Când vine, gasește un bilet de la maică-sa: „Am plecat după ouă. Nu stiu când mă întorc”.

***

Întrebare la Radio Erevan:
-Este adevarat că cosmonautul Iuri Gagarin a câstigat o excursie în SUA?
-În principiu da, dar nu a fost cosmonautul Iuri Gagarin ci un pensionar, care nu se numeste Iuri ci Oleg si nici măcar Gagarin ci Gaganoff, nu a fost în SUA ci în Kiev și nu era vorba de o excursie ci de o bicicletă, pe care nu a câstigat-o ci i-a fost furată.

***

La reîntoarcerea pe Pământ, un astronaut a început să descrie planeta Marte și locuitorii acesteia:
-Femeile marțiene au o calitate uimitoare: fundurile le au în față și sânii în spate.
-Dar este ceva oribil!- a exclamat reporterul.
-Da, când le privești, însa când dansezi este minunat!


***

- De ce își trimite NASA astronauții să se antreneze pe stadionul din Ștefan cel Mare?
- Pentru ca este singurul loc din lume fără pic de atmosferă!


***

Cand NASA a început trimiterea de astronauți în spațiu, ei au descoperit că stilourile nu funcţionează în zero gravitație. Pentru a combate această problemă, oamenii de știintă NASA au petrecut un deceniu şi 12 miliarde dolari pentru a dezvolta un stilou care scrie în condiții de imponderabilitate. Ruşii au folosit un creion ...

***

Întrebare la Radio Erevan:
- Ce vor vedea cosmonauții sovietici atunci când vor ateriza pe Lună?
- Doi americani.

***

Ajunge Neil Amstrong pe Lună. Face câțiva pași, copleșit de minunățiile de acolo. La un moment dat, îl vede pe badea Gheorghe sprijinit în bâtă, uitându-se în gol. Se apropie de el și îl întreabă uimit:
- Dar tu cu ce ai venit aici, bade??
La care Ciobanul:
- Cu brânză!

***

-De câți astronomi e nevoie pentru a schimba un bec?
- De nici unul, mai ales dacă becul e ars. Astronomilor le place întunericul!

***

Sherlock Holmes și Dr. Watson se duc cu cortul pe munte și adorm. Peste noapte, Holmes îl trezește pe bunul său prieten:
- Watson, uită-te pe cer și spune-mi ce vezi.
Watson raspunde:
- Văd milioane de stele.
- Și ce-ți indică acest fapt?
Watson se gândește o clipă:
- Astronomic vorbind, îmi indică faptul că există milioane de galaxii și, potențial, miliarde de planete. Astrologic vorbind, îmi indică faptul că Saturn este in Leu. Din punct de vedere temporal, este aproape trei și un sfert. Teologic, este evident că Domnul este atotputernic și noi suntem mici și nesemnificativi. Meteorologic vorbind, se pare că vom avea parte de o zi frumoasă mâine. Dar ce îți
indică ție acest fapt?
Holmes rămâne tăcut un moment, apoi spune:
- Watson, cineva ne-a furat cortul...

***

Ploaie de stele. Soacra şi ginerele îşi pun câte o dorinţă. Ginerele a fost mai rapid, soacra n-a mai apucat.

***

Românii trimit și ei prima lor navă spațială în cosmos. La bord o maimuță și un oltean.
Ajunge nava în cosmos și vin de la bază primele indicații:
- Pentru maimuță: decupleaza și ultimul modul, apăsând pe tastele xyz…
Peste cateva ore:
- Pentru maimuță: apasă tastele abc și cuplează pilotul automat…
- Pentru oltean: să nu uiți să dai mancare la maimuță…

***

Doi îndragostiți, într-o noapte caldă, de vară, admirând un superb cer înstelat... Romantismul plutește în aer...
Ea:
- Uite, iubitule, câte stele!...
El:
- Îhi!... Căcălău!...

***

Horoscopul pe luna următoare:
-Sănătate: astrele îți surâd.
-Bani: astrele îți surâd și mai tare.
-Dragoste: astrele au făcut pe ele de râs.

***

În timpul ploii de stele, elevul clasei a opta Popescu, nu s-a putut determina cu exactitate asupra a ce vrea mai mult și astfel, a doua zi a devenit proprietarul primei biciclete cu țâțe.

14 august 2013

Noul instrument al lui Ioan Mircea Corpodean


Azi am trecut pe la Ioan Mircea Corpodean. M-a chemat să-i văd noul telescop primit cadou și să-l ajut la asamblarea monturii ecuatoriale. Este vorba de un newtonian de 114 / 900 produs de DynaSun, o firmă necunoscută. Montura de aluminiu e cam mizerabilă și geme sub povara contragreutății, dar dl. Corpodean zice ca o poate înlocui la nevoie cu un trepied mai vechi. 


Despre calitatea optică nu ne putem pronunța deocamdată, rămâne să îl testăm sub cerul liber cu proxima ocazie. Recenziile sunt în general nefavorabile acestor tipuri de chinezisme anonime sau "junk telescopes", așa cum li se mai zice, în mare parte datorită instabilității monturii, a calității optice inferioare datorate lentilelor din plastic și a durabilității scăzute. Din experiența primei mele lunete de duzină, această categorie poate aduce și unele surprize plăcute la banii cheltuiți atâta vreme cât nu bate vântul, așteptările amatorului nu sunt prea mari, iar observațiile se limitează în general la Lună și unele planete (Jupiter, Saturn, Venus). 


8 august 2013

Zwischen Himmel und Erde

Hajo Banzhaf, "Zwischen Himmel unde Erde:
Die Quintessenz aus Esoterik, Astrologie und Tarot"

Atât de mult mi-a plăcut cartea Tarotul și călătoria eroului, în ciuda poticnelilor de traducere din germană în română, încât nu numai că am devenit brusc interesat de universul acestor cărți speciale de joc, ci mi-am dorit neapărat să citesc și altceva de Hajo Banzhaf. Am început cu sfârșitul: mi-am cumpărat cea din urmă carte a neamțului, terminată cu doar două zile înainte de decesul său prematur. Titlul agreat de către el fusese: Zwischen Himmel und Erde, adică Între Cer și Pământ

25 iulie 2013

Pași spre infinit, nr. 28



A apărut nr. 28 din revista "Pași spre infinit", editată de prof. Ioan Adam din Bârlad. Printre articole veți găsi și cel de-al doilea episod din seria convorbirilor mele cu celebrul astronom amator din Iași, scriitorul Virgil V. Scurtu. 

Virgil V. Scurtu



19 iulie 2013

"Haremul" lui Pickering

Observatorul Astronomic Harvard in anul 1899

"Haremul" lui Pickering
Articol scris de Virgil V. SCURTU


Pe data de 2 ianuarie 1839 Louis DAGUERRE a reusit o imortalizare a imaginii LUNII prin procedeul numit atunci daguerotipie. Pe data de 7 ianuarie, despre acest eveniment a prezentat o comunicare la Academia de Stiinte celebrul astronom si fizician, academician si director al Observatorului din Paris si un timp si ministru al Marinei, Dominic Francois ARAGO. In acelasi an, astronomul englez John HERSCHEL a denumit noua tehnica FOTOGRAFIE. Tot in 1839 s-au infiintat doua observatoare astronomice. Unul la PULKOVO, la sud de Petersburg si altul langa Cambridge, USA, pe langa Colegiul Harvard.

17 iulie 2013

Zodiace de peisaj (I)

Zodiacul este breteaua circulară de pe bolta cerească în care se găsesc toate cele 12 constelații care sunt străbătute anual de către Soare pe curba deumită ecliptică. Constelațiile din această zonă devin vizibile abia noaptea, iar reprezentarea lor se face prin semne sau figuri imaginare.

Soarele la miez de iulie și constelațiile zodiacale dispuse de-a lungul eclipticii (curba roșie).
De la stânga spre dreapta recunoaștem pictogramele: Leul, Racul, Gemenii, Taurul, Berbecul, Peștii

Prin zodiac de peisaj (sau zodiac terestru) înțelegem o transpunere ordonată a constelațiilor zodiacale în geografia terestră sub forma unor figuri simbolice, care pot delimitate de cursuri de apă, clădiri, drumuri sau parcelări topografice, alte elemente naturale și antropice. Cu suficientă imaginație, acestea se pot constitui uneori în pictograme care amintesc de asocierile stelare sus-menționate. 

Zodiacul terestru descoperit în anii '20 de către Katherine Emma Maltwood în câmpurile de lângă Glastonbury, Marea Britanie, este poate cel mai cunoscut exemplu.

8 iulie 2013

Clipe

Ioan Mircea Corpodean (74 de ani) a ajuns la cel de-al treilea volum de versuri publicat, intitulat Clipe. Mulțumesc pentru carte și vă urez să vă păstrați inspirația și pofta de viață!


Răsărit de stele
de Ioan Mircea Corpodean

Prind cu gândul
orice stea
și ma hrănesc
cu lumina ei.
La steaua
care
a răsărit
eu mă înalț
cu gândul.
Cobor cu ochii
din cer
pe pământ,
ce e sălaș
ființei mele.
Trupul meu
din lut
în lut va trece.
Dar gândul meu
va fi... ce?
Posibil
rânduri
într-o carte.

21 aprilie 2012, 7h 37min, acasă

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...