31 ianuarie 2014

Paharnicul zeilor mişcă seva în copaci

Constelaţia Vărsătorul redată în programul Stellarium.
Carafa a fost aleasă ca reprezentare artistică pentru viziunea tradiţională românească.

Bărbaţii care iubesc sunt zei, iar dragostea lor este drumul spre Rai. Zeus, stăpânul şi totodată libertinul absolut al mitologiei greceşti, nu se dă în laturi nici de la relaţii amoroase homosexuale. El îl rapeşte pe Ganymede, un prinţ troian cunoscut pentru frumuseţea sa, pentru a-l face iubit. Acolo sus, pe muntele Olymp, Ganymede toarnă nectar în cupele zeilor. În înaltul bolţii cereşti imaginea lui se regăseşte sub forma constelaţiei Vărsătorul, pe care ţăranii români o numesc Paharnicul. El este cel care revarsă asupra noastră precipitaţiile abundente din această perioadă. Gruparea stelară se află într-o regiune care abundă în constelații acvatice: Peștii, Balena, Peștele Austral, Delfinul, Capricornul (un animal fantastic redat din cele mai vechi timpuri ca jumătate capră-jumătate pește). 


Vărsătorul este de fapt un semnal temporal, o metaforă pentru apa zeilor pusă în mişcare de către paharnicul Ganymede. Nu vorbim despre orice fel de apă, ci despre un lichid cu proprietăţi regeneratoare care le asigura zeilor din trecut nemurirea. Aşa-numita apă vie din basmele tradiţionale româneşti se dovedeşte a fi în cele din urmă omniprezentă. Sub semnul Vărsătorului în India are loc festivalul Khumbh Mela, care presupune o spălare ceremonială de grup, purificatoare, în apa râului Gange.


Tradiţia populară germană păstrează următoarea vorbă de duh legată de începutul perioadei Vărsătorului: "Um Fabian und Sebastian, da fängt der Baum zu saften an", ceea ce înseamnă că seva începe să curgă prin copaci în jurul sărbătorii sfinţilor Fabian şi Sebastian (20 ianuarie). După această dată arborii nu mai sunt tăiaţi deoarece se consideră că sub scoarţa lor îngheţată începe să se pună în mişcare lichidul nutritiv şi din acest moment cioturile încep să învie.

Suntem în plin semn al Vărsătorului (20 ianuarie - 19 februarie) şi iarna încă apasă greu, dar de sub zăpadă se pregăteşte să iasă la iveală noua viaţă. De la solstiţiul de iarnă din decembrie ziua a crescut cam cu o oră şi, ridicându-se tot mai sus spre cer, Soarele îşi revarsă încet puterea asupra ţărânei de jos trezind poftele unui nou început.

22 ianuarie 2014

Zodiacul din biserică

Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul şi Capricornul
pe tavanul bisericii Sf. Ştefan din Budapesta
Din punct de vedere astronomic, zodiacul este o regiune circulară a sferei cereşti care cuprinde cele 12 constelaţii pe fundalul cărora Soarele evoluează anual: Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul, Capricornul, Vărsătorul, Peştii. Cu câteva mii de ani în urmă ele au dat numele zodiilor pe care le cunoaştem şi azi. Cam tot pe atunci a apărut teoria că destinul fiecărei persoane s-ar afla sub influenţa acestor grupări stelare. Omul nu era altceva decât o reflexie a universului de deasupra, iar Tabula smaragdina a preotului egiptean Hermes Trismegistos avea să proclame câteva secole mai târziu: 
"Ceea ce se află jos este identic cu ceea ce este sus şi ceea ce se află sus este identic cu ceea ce este jos, pentru a împlini minunăţia unuia şi aceluiaşi lucru". 
Astrologia, sau credinţa în influenţa astrelor, era însă primejdioasă pentru orânduirea vieţii sociale căci încălca principiul liberei voinţe şi năştea multiple încurcături de ordin moral şi filosofic. În Vechiul Testament profetul Isaia deplângea ocupaţia iudeilor de a încerca să afle viitorul de la "cei ce împart cerul", condamnând dur pe adepţii unui asemenea sistem divinatoriu:
"Vino, dar, cu descântecele tale şi cu mulţimea vrăjitoriilor tale, cărora ţi-ai închinat munca din tinereţe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei izbuti. Te-ai obosit tot întrebând; să se scoale dar şi să te scape cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să ţi se întâmple! Iată-i, au ajuns ca miriştea pe care o arde focul şi nu-şi vor scăpa viaţa din flăcări: căci nu va fi ca un cărbune la care se încălzeşte cineva, nici un foc la care stă."
Isaia 47:12-14

Câteva secole mai târziu tocmai huliţii aveau să fie implicaţi în transformarea creştinismului din temelii. Oare ce altceva reţinem despre naşterea Mântuitorului decât că a fost însoţită de o apariţie astrologică, o stea observată şi urmată de Magii (cititori în stele) de la Răsărit, din vechiul ţinut al Babilonului, leagănul astrologiei! Deosebit de ciudat, mai ales în contextul ostil astrologiei întâlnit până atunci în Biblie. Cum interpretăm? Desigur, i-am putea privi ca o ameninţare la adresa pruncului Isus urmare a genocidului ordonat de către Irod, dar aceasta ar înseamna să punem carul înaintea boilor şi să ne abatem de la esenţa fenomenului astrologic. 

Cert este că pe bisericile mănăstirilor din Moldova (Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor) şi la sud de Carpaţi (BăjeştiPloieştiGalaţi) găsim pictogramele zodiacului. Acum doi ani am vizitat o biserică cu zodii din Turda, iar luna aceasta am fotografiat zodiacul de pe biserica Sf. Ştefan din Budapesta, deasupra portalului de la intrare. 





Biserica a condamnat mereu astrologia şi continuă să o facă pentru aceleaşi motive ca acum câteva mii de ani, dar tolerează zodiile în picturile bisericeşti pentru că le consideră simboluri ale curgerii timpului. Cele două nu trebuie nicidecum confundate, deşi apar de obicei împreună, precum pictorul şi şevaletul. Dar ce să mai creadă bieţii oameni dacă în biserica lor zodiacală confuziile se autoîntreţin, aşa cum vedem şi în următorul material hazliu filmat la un botez.


Zodiacul apare ca decoraţiune şi pe clădiri civile, de exemplu pe Blocul Zodiac din Bucureşti sau pe Liceul Stephan Ludwig Roth din Mediaş. Despre cel din urmă am să vă povestesc într-un articol viitor.  

7 ianuarie 2014

Reflecţie de Sf. Ioan

Numele Ioan apare sub diverse forme la toate popoarele europene. În română el provine din evreiescul Iohanan, care poate fi tradus prin "Dumnezeu a avut milă, a făcut favoare", la origini o formulă de mulţumire adresată divinităţii care a favorizat naşterea unui copil mult aşteptat de părinţi. Aproape două milioane de români, în majoritate bărbaţi, poartă numele Ioan sau derivate ale acestuia: Ion, Ionuţ, Ionel, Ionică sau Nelu. Acestă răspândire se datorează şi cultului pentru sfinţii sau martirii cu acest nume, destul de numeroşi de altfel. Dintre aceştia ne vom opri asupra Sfântului Ioan Botezătorul, un personaj biblic a cărui evoluţie eflectă mişcările Soarelui şi ale Lunii. 

5 ianuarie 2014

Două cadrane solare din Budapesta

Palatul Zichy şi Piaţa Szentlelek din Obuda, Budapesta

Zilele acestea am fost într-o scurtă excursie la Budapesta şi fiind deja familiarizat cu atracţiile turistice consacrate am simţit nevoia să văd ceva nou. În acest articol precum şi următorul vă prezint câteva puncte de interes mai puţin cunoscute din această metropolă dunăreană. 

Numele capitalei ungare datează din 1873, atunci când oraşul Buda s-a unit cu aşezarea Pesta şi Obuda, partea veche a oraşului Buda, al cărui centru se află cam în dreptul punctului nordic al insulei Margareta. Aici se află şi hotelul la care am stat. Se numeşte Aquincum, un nume împumutat de la vechea capitală romană stabilită aici pentru provincia Panonia. Urme ale vieţuirii din trecut se mai păstrează şi azi printre blocurile înalte ale erei comuniste din acest cartier, de pilda la intersecţia străzilor Perc şi Kiskorona. În micul parc arheologic de aici, deasupra ruinelor care amintesc de existenţa unei foste biserici şi mănăstiri medievale, se găseşte şi cadranul solar de dată relativ recentă (1983), gândit sub forma unei secţiuni de coloană romană. 


Cadran solar lângă fosta biserică şi mănăstire a călugăriţelor Clarise

La nici jumătate de kilometru distanţă, lângă capătul dinspre Buda al podului Arpad, se găseşte Castelul Zichy (mai bine zis palat), construit de către familia care stăpânea aceste locuri în secolul XVIII. Astăzi el găzduieşte Muzeul Vasarely, fondat în onoarea pictorului de origine maghiară Victor Vasarely. În curtea instituţiei se află un frumos cadran solar ecuatorial care surprinde prin dimensiune. El a fost construit în 1986.

Intrare Muzeul Vasarely
Cadran solar Muzeul Vasarely

În următorul articol vreau să vă prezint o biserică foarte celebră din Budapesta care ascunde un secret "zodiacal".

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...