26 ianuarie 2017

Decorațiuni astrale pe clădirea primăriei Cluj-Napoca

Turnul Primăriei Cluj-Napoca,
alături de o parte a fațadei principale

Întotdeauna m-am minunat de atenția cu care arhitecții vremurilor trecute abordau detaliile fațadelor... în timp ce pe noi ne caracterizează acum mai degrabă atenția la cost. Căci în goana către punctul optimului economic, capitalismul s-a angajat într-o reducere permanentă a cheltuielilor, răsucindu-l pe om spre primele trepte ale piramidei nevoilor și înstrăinându-l de însăși produsul muncii lui.
La edificarea construcțiilor moderne ne mulțumim deseori cu un funcționalism brutal, pierzând din vedere faptul că o clădire exprimă un anumit mesaj care va dăinui poate peste veacuri... asta dacă va mai exista atunci cineva care să-l poată descifra. Iată de pildă cazul frumosului palat al Primăriei Cluj-Napoca, opera arhitectului Ignac Alpar, un edificiu ridicat în stil eclectic la sfârșitul sec. XIX, dominat de elemente neo-baroce care alcătuiesc în ansamblu un mesaj astronomic important.

Globul pământesc și brâul zodiacului

Deasupra timpanului fațadei principale (cea nordică) găsim globul pământesc sau elementul de compoziție terestră. El are înfășurat în jurul său, pieziș, o cingătoare. Este vorba, desigur, de brâul zodiacului, acea zonă a bolții în care se află toate cele 12 constelații pe care Soarele pare să le străbată într-un an calendaristic. Banda a fost amplasată diagonal pe glob pentru că zodiacul este înclinat față de ecuator cu circa 23,5 grade. Avem de-a face așadar cu o redare stilizată a cerului și pământului. Zodiacul, prezent abia ca element interimar, neindividualizat, face trecerea de la terestru spre universul de deasupra, de la material la spiritual. Și care este pentru noi oamenii expresia înaltului cosmic? Desigur răspunsul trebuie să fie Soarele!

Soarele

Soarele, astrul zilei, atinge cea mai mare altitudine pe clădirea Primăriei Cluj-Napoca. Îl găsim antropomorfizat tocmai în vârful turnului, de unde le zâmbește cu bunăvoință trecătorilor. Așezat în plan meridional, cu o față spre est și una spre vest, el fixează în spațiu și în timp începutul și sfârșitul zilelor de echinocții, singurele momente din an în care răsăritul și apusul se produc pe această direcție cardinală.

22 ianuarie 2017

Duminica e Ziua Soarelui

În imagine: Soarele cu pete din ziua de duminică, 22 ianuarie 2017.
Culoarea neutră se datorează filtrului solar. Foto Canon Powershot SX60 HS + filtru solar.

Vechii egipteni au ales ca zi de odihnă şi sărbătoare ziua Soarelui, mai veselă şi mai liberă de constrângeri decât ziua Sâmbetei consacrată de chaldeeni şi evrei lui Saturn cel bătrân şi întunecos. Acest obicei al egiptenilor a fost preluat mai târziu de creştini, prin alegerea zilei Soarelui drept Ziua Domnului - Dies Domini - Duminica noastră în scop de sărbătoare și repaus.


Soarele filmat



Petele solare vizibile în ziua de 22 ianuarie 2017. Sursa: Spaceweather.com

19 ianuarie 2017

Orion

Marea Nebuloasă din Orion. Foto Canon Powershot SX60 HS.

Orion este o constelație de iarnă foarte ușor de recunoscut. Sub aliniamentul oblic al celor trei stele care formează cingătoarea acestui vânător celest se poate recunoaște cu ochiul liber o pată difuză: Marea Nebuloasă din Orion, în realitate un nor imens de gaz și praf interstelar. Datorită poziției, unele voci aseamănă formațiunea cu falusul eroului. 

16 ianuarie 2017

Miezul iernii

16 ianuarie: Sânpetru de iarnă sau Miezul iernii. Țăranul român crede că azi e miezul sau mijlocul iernii, un moment de cotitură hotărâtor asupra evoluției meteorologice a anotimpului rece. Se mai crede că de la această dată gerul începe să se înmoaie. Însă, datorită trecerii la calendarul gregorian, lucrurile nu mai stau azi tocmai așa. Recordul absolut de temperatură negativă în România (-38,5 grade Celsius) a fost înregistrat după mai bine de o săptămână, mai precis in 25 ianuarie 1942, la Bod, lângă Brașov. În funcție de perioada în care a apărut această credința populară, ea ar putea fi explicată prin numărul de zile cu care întârzie calendarul iulian față de cel gregorian. Dar chiar și așa: potrivit împărțirii astronomice a anotimpurilor, iarna a început odată cu solstițiul de iarnă (21 decembrie) și se va sfârși abia la echinocțiul de primăvară (20 martie), fapt ce plasează mijlocul iernii mai degrabă undeva la începutul lunii februarie (anul acesta se nimerește în data de 3). Adevărata cumpănă a iernii o vom afla așadar abia peste vreo 3 săptămâni, când în preajma Întâmpinării Domnului se zice că ursul iese din bârlog și, dacă își vede umbra (adică dacă este senin, vreme frumoasă), va intra din nou în adăpost pentru hibernare, dar dacă este vreme urâtă (și nu își vede umbra) va rămâne afară, semn că iarna este pe sfârșite.

14 ianuarie 2017

La Mulți Ani... pe stil vechi!

Data noastra de 14 ianuarie reprezinta inceputul de an pentru adeptii calendarului iulian. Anul solar (tropic, bazat pe anotimpuri) are o durata de 365,2422 zile, cel iulian are in medie cu ceva mai mult: 365,25 zile. La fiecare 128 de ani, calendarul iulian avanseaza cu o zi fata de anotimpuri, sau altfel spus solstitiile si echinoctiile se petrec mai repede cu o zi in acest calendar. In anul 325 echinoctiul de primavara fusese observat pe 21 martie, dar la inceputul anilor 1500 echinoctiul ajunsese deja pe 11 martie. Diferenta de 10 zile a fost suprimata odata cu introducerea calendarului gregorian. Cu toate deficientele sale astronomice, calendarul iulian continua sa fie folosit azi. Decalajul dintre cele doua calendare numara acum 13 zile, cu 3 in plus fata de momentul reformei gregoriene din anul 1582, pentru ca anii 1700, 1800 si 1900 au fost considerati bisecti (avand o zi in plus fata de anii obisnuiti) numai de calendarul iulian.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...