29 februarie 2012

Astronomie florală

Expoziția Universul florilor (2008)
Domnul Harry Minți și-a dedicat viața stelelor. În vârstă de 74 de ani, doctorul în astrofizică rememorează cu nostalgie anii tinereții petrecuți la Observatorul Astronomic al capitalei, de care acum îl despart mări și țări... Chiar și după atâta vreme de iscodit stele duble, bucureșteanul stabilit lângă Ierusalim rămâne ancorat într-o pasiune telurică: florile

25 februarie 2012

Conjuncția Venus-Lună din 25.02.2012

Printre blocuri cenușii, unde totul stă sub semnul civilizației moderne, al risipei, taina cercului de stele a fost pierdută demult: omul și-a împânzit orizonturile cu luminători proprii, constelații ce nu mai iau chipul eroilor legendari de odinioară, ci acela al rețelei moderne de iluminat public...
Poate aţi remarcat că sâmbăta seara era o stea foarte strălucitoare lângă secera lunară, spre vest. Asemenea apropieri "aparente" între două corpuri cereşti poartă denumirea de "conjuncţii", şi pot fi evenimente destul de spectaculoase din punct de vedere artistic.

Următoarea conjuncţie interesantă se prefigurează a fi cea între Jupiter şi Venus, pe 14 martie, când cele două planete foarte strălucitoare işi vor da mâna pe cerul de seară. Până atunci, dacă e senin, veţi vedea că ele se apropie zilnic din ce în ce mai mult.

24 februarie 2012

Convorbiri cu Virgil V. Scurtu


 - Cred ca pasionatii de astronomie se vor bucura sa citeasca articolele din noua serie pe care le-o propun: "Convorbiri cu Virgil V. Scurtu". Din pacate noi romanii nu prea stim sa ne apreciem "veteranii". Nu cunosc foarte multe despre dvs., dar probabil in situatia asta se afla multi dintre adultii si tinerii care v-au citit cartile: „Observatorul astronomului amator”, „In cautarea astrilor”, „Humbug? OZN sub reflectorul stiintei”. As vrea sa incercam o schimbare. Un dialog cu Virgil V. Scurtu... despre cele doua sisteme principale ale lumii. Despre astronomia de ieri si cea de azi... Dar pentru inceput, o intrebare usor prosteasca: de la ce vine V-ul din Virgil V. ?

21 februarie 2012

Vechea astronomie clujeană, în fotografii

Romulus Irimeș vorbește publicului în sala Observatorului Astronomic din București . În stânga sa: astronomul Ioan Corvin Sângeorzan.

Continui seria de articole referitoare la activitatea și membrii Cercului de Astronomie "Victor Anestin" printr-o galerie de fotografii puse la dispoziție de către dl. Mircea Corpodean și pe care le-am digitalizat. Cercul a funcționat la Cluj prin anii 70 din inițiativa lui Romulus Irimeș.


13 februarie 2012

Crâmpeie din trecutul astronomiei clujene: revista Astronomia (1976-1977)

Pun la dispoziție celor interesați primele 3 numere ale revistei Astronomia, editată de grupul de astronomi clujeni condus de Romulus Irimeș în anii '70. Materialele mi-au fost încredințate de către domnul Mircea Corpodean, căruia îi mulțumesc pentru amabilitate. Dumnealui este poate singurul colaborator și prieten apropiat al lui Irimeș rămas încă în viață.

12 februarie 2012

Observatorul-fantomă al lui Romulus Irimeș


Citeam acum ceva vreme într-un colț de ziar despre un anume Romulus Irimeș, conducătorul unui grup de astronomi amatori clujeni care a activat la noi în oraș prin anii '70.

Dincolo de realizările sale științifice, concretizate în materiale publicate în reviste de specialitate atât românești cât și străine (în ciuda pregătirii sale de electrician!), din articolul cu pricina am aflat că Irimeș își construise chiar un observator astronomic propriu undeva în comuna Baciu, pe un deal lângă Cluj. 

La început am fost puțin nedumerit: trec zilnic prin Baciu în drum spre servici, dar niciodată nu am remarcat existența unui asemenea edificiu. Până astăzi însă, când am avut plăcerea de a fi însoțit până la obiectiv de către domnul Mircea Corpodean, un astronom amator pensionar prieten apropiat cu Irimeș, împreună cu Marian Niculescu, președintele Astroclubului Borealis din Cluj-Napoca.

Amplasamentul geografic e prielnic pentru observații astronomice, construcția fiind situată pe un pinten de deal cu orientare sud-estică, deasupra stației PETROM de pe Calea Baciului. Însă nu mă mai miră faptul că nu l-am remarcat până azi. Ansamblul e încercuit de copaci, boscheți și tufe înalte, dincolo de care cupola se ascunde foarte bine de ochii curioșilor. 


Accesul către vârf e deosebit de dificil mai ales pe zăpadă, în plus, la baza dealului, incinta e împrejmuită cu încă un gard. La vremea lui, un adevărat sanctuar pentru cei inițiați, locul arăta acum părăsit...



Pe poarta de intrare a cercului lăuntric mă întâmpină un avertisment: ACCESUL PERSOANELOR STRĂINE STRICT INTERZIS. Probabil o relicvă rămasă de pe vremea lui Irimeș...

Nu m-am dat bătut și am ajuns in cele din urma la 3 metri de cupolă. Pe ușa ei, agățat, un trenci ponosit. Să-i fi aparținut lui Irimeș?


Mă îndoiesc că obiectivul mai e folosit azi... cel puțin nu cu destinația lui inițială, cea astronomică... ceea ce e păcat și oarecum trist. Rămâne nostalgia. Rămân amintirile domnului Corpodean. Cercul astronomilor de mai demult a devenit un punct... 

Deocamdată, locul e plin de boarfe uitate de vreme: haine vechi (o geacă PDL de la alegerile din 2004?), ferestre reciclate și resturi de materiale de construcții. Asta până când presiunea imobiliară nu va dicta o altă direcție de dezvoltare zonei. Noroc cu criza!


Irimeș a decedat prematur prin anii 80. Și alături de el, un întreg nucleu de astronomie clujeană. Urmașii legali ai acestuia au pretins chirie pentru folosirea în continuare a cupolei de către vechii săi colaboratori, dar părțile nu au căzut la înțelegere.

Observatorul astroclubului clujean de odinioară s-a preschimbat în cele din urmă în fantoma ctitorului său...

Irimeș și soția, la Observatorul de demult

7 februarie 2012

Palatul Urania din Cluj-Napoca


La intersecția străzilor Horea și Dacia din Cluj, astronomul amator, obișnuit să privească mereu în sus, cade cu ochii pe două cupole metalice cocoțate pe o clădire impozantă. Ele îi aduc aminte instant de bolțile de fier întâlnite la observatoarele astronomice dar, de-o parte și de alta a lor, basoreliefurile cu bărbați ce abia izbutesc să își ascundă goliciunea îi risipesc de îndată orice impresie de respectabilitate științifică.

Ciudatul palat poartă numele muzei grecești a astronomiei/astrologiei, deși funcțiunea lui principală fusese aceea de cinematograf, prăvălii și locuințe. Inaugurată cu mare fast în 1910 alături de surora ei vieneză, noul veac de existență găsește construcția îngropată sub un păienjeniș de cabluri de fibră optică. Pe unul dintre pereții scorojiți ai terasei de deasupra, o parabolică îi proclamă înfrângerea...



2 februarie 2012

Luna ocultează steaua HIP9948

Şi totuşi se mişcă...! Luna pare ţintuită printre stele, dar de fapt ea se mişcă pe cer încet încet, în direcţie estică. Ne dăm seama de aceasta cu atât mai mult în timpul aşa-numitelor fenomene de ocultaţie, atunci când discul lunar trece peste una din miile de stele ale peisajului ceresc nocturn. Victor Lupu, un astronom amator din Baia Mare, a surprins un asemenea eveniment pe 30 ianuarie şi l-a filmat. În imagini vedem cum marginea lunară neiluminată trece peste steaua HIP 9948, o chestiune de câteva minute. 



LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...