Astronomie la Sarmizegetusa (I)

Sarmizegetusa Regia. Vedere din incinta sacră.

Grandioasa capitală a regatului dac a fost construită la mijlocul secolului I î.e.n pe culmile unui versant terasat din Muntii Orastiei, la o înălțime de peste 1000 m. Pe lângă așezarea civilă se găsea fortificația și zona sacră - nucleul spiritualității dacice. În perimetrul zonei sacre, situată la 100 m est de cetate, au fost amplasate mai multe sanctuare de tip rectangular și circular, constând în aliniamente speciale de lespezi, stâlpi sau discuri de piatră cu semnificații ritualice și astronomice. Vă propun să le descoperim împreună.

Terasa XI. În plan îndepărtat: Micul și Marele Sanctuar Circular, Soarele de andezit 

Un prim monument deosebit este așa-numitul "Soare de andezit", compus din lespezi de piatră a căror îmbinare formează raze în jurul unui disc central. Alături de rolul său ritualic, de platformă pentru sacrificii animale sau poate chiar umane, ansamblul îndeplinea cel mai probabil și funcțiunea de cadran solar. 

Pe discul fierbinte al Soarelui de andezit

Din corpul discului se desprinde o prelungire formată din blocuri de piatră care marchează în teren direcția nord-sud cu o precizie uimitoare. Oamenii de știință presupun că aceast apendice acționa ca suprafață de recepție pentru umbra varfului unui gnomon azi disparut, dar care în vechime trebuia să se găsească undeva pe disc. Umbra sa atingea prelungirea exact în momentul amiezii locale, atunci când Soarele culminează în sud. 

Cadranul solar de la Sarmizegetusa Regia.
Umbra gnomonului indică amiaza locală.
Încercare de reconstituire.

În plus, putem bănui că ingenioșii constructori au incorporat în dimensiunea/poziționarea gnomonului și cunoștințe privind modificarea altitudinii Soarelui odată cu anotimpurile, astfel incât la amiaza solstițiului de iarnă umbra cea mai lungă din an să se poziționeze la capătul extrem al prelungirii de piatră, iar la solstițiul de vară ea să atinga doar marginea discului, cu blocurile componente pe post de file într-un calendar celest perpetuu.

Un articol deosebit de interesant pe această temă, avându-l ca autor pe Prof. Univ. Dr. Florin Stănescu, găsiți în colecția Acta Musei Napocensis (AMN) vol. 33 - 1996: Un posibil cadran solar de tip discus in planitia la Sarmizegetusa Regia - România