 |
| Ceasul solar de pe casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca, azi sediul Universităţii de Artă şi Design |
În primăvara anului 2014 am constatat apariţia unei tijei metalice pe ceasul solar de pe casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca. După cum ne-a informat de curând reprezentantul Universităţii care îşi are sediul în clădire, manoşul a fost prins în dibluri cândva în toamna-iarna anului trecut la sugestiile unei doamne profesoare de liceu sau şcoală generală, al cărei nume a rămas necunoscut. În urmă cu trei ani dânsa şi-a exprimat dorinţa de a face ceasul să meargă prin instalarea unei tije, fapt care a fost tranpus în practică de reprezentanţii Universităţii pe baza schiţei sale rudimentare abia anul trecut (în articolul nostru din 2012 deplângeam lipsa de interes pentru acest cadran solar). Cu regret trebuie să spunem că refuncţionalizarea propusă a eşuat.
Greşeala cea mai mare constă în instalarea tijei în partea dreaptă a semicercului (ora 1), când de fapt proiecţia ortogonală a tijei pe cadran (aşa-numita "linie de sub stilus") ar trebui să fie rotită cu 19 grade stânga faţă de verticală, undeva cam în dreptul marcajului actual pentru ora 11, deoarece peretele cadranului declină spre est cu circa 21 de grade. Mai notăm de asemenea următoarea improvizaţie interesantă. În dreptul orei 12 (deci anterior cu o oră faţă de punctul inferior actual de ancorare) există un alt diblu inserat, iar din spusele celor de la Universitate acesta ar avea funcţia de a permite revenirea la afişajul "orei de iarnă" prin repoziţionarea gnomonului odată ce vara s-a terminat (o practică nerecomandată în literatura de specialitate).
 |
| Cele două puncte inferioare de ancorare a tijei metalice |
De asemenea, calculele noastre au arătat că unghiul de incidenţă cu proiecţia ortogonală, cu alte cuvinte înălţimea tijei deasupra feţei cadranului, ar trebui să fie 39,6 grade, şi nu 45 cât pare să fie acum.
 |
| Tija actuală compune un triunghi isoscel dreptunghic |
Şi acum ajugem la o problemă ceva mai "spinoasă": dispunerea marcajelor orare. De la început trebuie să spunem că aspectul actual al piesei trebuie să dateze cândva din epoca modernă, deşi după cum am mai arătat cadranul a fost instalat cel mai probabil în secolul al XVI-lea. Este lesne de înţeles că ceasul renascentist măsura iniţial orele timpului solar adevărat, iar modificarea desenului a fost realizată ulterior în încercarea de a potrivi cadranul cu timpul standard al fusului orar. Această corecţie de longitudine transpare din faptul că amiaza a fost plasată în stânga verticalei sau al planului meridianului locului, care cade acum aproximativ la jumătatea distanţei dintre 12 şi 1. Deoarece aceste indicii fac trimitere la fusul est-european, conchidem că "redesenarea" s-a produs abia după adoptarea timpului standard (sfârşitul secolului al XIX-lea) şi pe perioada în care Clujul era sub administraţie românească (1918-1940 şi începând din nou cu 1944). Iată cum, în lipsa altor informaţii disponibile, ştiinţa cadranelor solare oferă o interesantă metodă de datare aproximativă.
Bineînţeles există şi acele misterioase cerculeţe cu cruce care facilitează într-o anumită măsură citirea timpului, funcţiunea lor probabilă fiind de marcare a jumătăţilor de ore. În treacăt fie zis, ele coincid cu simbolul planetei Pământ în vechea reprezentare alchemico-astrologică. Să aibă aceasta vreo legătură cu faptul că presupusul autor al ceasului, Stephanus Wolphard fusese un astrolog de renume?
 |
| Cercurile de pe cadranul Wolphard-Kakas |
 |
| Reprezentările alchemico-astrologice ale planetelor |
Prezentăm în continuare aspectul corect al cadranului solar, aşa cum a rezultat din calculele noastre, suprapus peste varianta existentă. Diferenţe notabile se observă mai ales în cazul orelor extreme, cu variaţii minore în jurul amiezii. Linia gri punctată marchează linia de sub stilus, proiecţia ortogonală corectă a gnomonului. Reprezentarea face abstracţie de eventualele distorsiuni induse de aparatul fotografic.
 |
| Poziţionarea corecta a liniilor orare în cazul unei tije orientate polar relativ la marcajele existente în prezent |
În concluzie putem afirma că ceasul solar de pe clădirea Wolphard-Kakas nu indică în mod corect nici timpul solar adevărat şi nici timpul legal, iar viitoarele intervenţii vor trebui să aibă în vedere o abordare mai complexă pentru această piesă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu