Timpul de Basel

Basel Munster: vechea catedrală din Basel, Elveția

Cel puțin o dată pe an, orașul elvețian Basel devine un soi de Mecca pentru pasionații ceasurilor de pretutindeni. Vreme de câteva zile la sfârșitul lunii martie, faimosul târg internațional BaselWorld găzuiește cele mai renumite mărci de ceasuri, aici prezentându-se totodată cele mai noi evoluții în domeniu. Biletul de intrare pentru o zi costă 60 de franci (circa 250 lei). Turiștiilor mai zgârciți care se nimeresc în acest oraș de pe Rin le recomandăm o incursiune nu în viitorul măsurării timpului, ci în trecutul său. Destinația aleasă va fi Munsterplatz, unde se află vechea catedrală catolică din Basel, actualmente biserică reformată, o construcție din gresie roșie datând din sec. XI-XVI. Acolo, cei curioși vor putea admira două ceasuri solare străvechi pe fațada sud-estică, respectiv sud-vestică a turnului, acestea conviețuind antagonic alături de mai tânărul ceas mecanic.

Cadranul solar sud-vestic (orele după-amiezii) și ceasul mecanic.
Se remarcă ora 1 în poziția verticală.

Asemenea simbioză se întâlnește deseori pe edificiile de cult medievale, cadranele solare fiind utilizate în vechime la reglarea ceasurilor mecanice. Ceea ce deosebește însă cadranele solare de pe turn față de altele întâlnite în restul Elveției este numărătoarea orelor întrebuințată aici pentru măsurarea timpului. Căci vreme de 400 de ani, din sec. XIV și până în sec. XVIII, momentul culminației solare superioare (amiaza) se producea în Basel nu la ora 12, ca în satele și orașele învecinate, ci la ora 1. Cu alte cuvinte, amiaza venea la Basel mai repede cu o oră, adică orașul se afla permanent într-un soi de "oră de vară" artificială în care ceasurile mergeau întruna cu o oră înainte.

Umbrele sunt orientate mereu în partea opusă Soarelui, așadar când Soarele se ridică cel mai sus pe cer la momentul numit "amiază", umbra tijelor oblice va coborî totdeauna în poziția cea mai de jos, și anume pe direcția verticală. La toate cadranele solare vechi acest aliniament era consfințit prin cifra 12, cu excepția celor din Basel unde găsim cifra 1. Obiceiul cunoscut drept "Basler Zeit" ("timpul de Basel") a dat naștere unei zicale răutăcioase în rândul străinilor avuți care se perindau prin oraș: "Cei din Basel sunt cu o sută de ani în urmă și totuși cu o oră înainte!"

Cadranul solar sud-estic (orele dimineții).
Se remarcă ora 1 în poziția verticală.

Care este originea acestui obicei local bizar?

Una din legende afirmă că în timpul sinodului ecumenic ținut la Basel între anii 1431-1449, înalții prelați au dat ceasurile înainte pentru a scurta durata întâlnirilor, luând astfel prânzul mai devreme.

O altă legendă spune că în timp ce orașul era asediat, câțiva locuitori au căzut la înțelegere cu dușmanul, urmând să-i deschidă poarta orașului la miezul nopții. Planul a fost însă zădărnicit în ultima clipă de un străjer aflat în turnul bisericii. Acesta a dat ceasul cu o oră înainte, dincolo de 12 noaptea, iar conspiratorii au rămas la casele lor, crezând că au ratat ora stabilită pentru întâlnire.

Explicația rațională vizează modul de împărțire a timpului în evul mediu odată cu apariția primelor ceasuri mecanice, când ziua a fost divizată în două intervale a câte 12 ore egale fiecare. Locuitorii din Basel au început numărătoarea orelor nu de la 0, cum o facem noi, ci de la 1, conform vechiului obicei monastic, socotind miezul nopții drept prima oră. Acest mod de a număra fusese adoptat încă din evul mediu timpuriu de călugării benedictini, cu deosebirea că prima lor oră debuta abia odată cu răsăritul Soarelui.

"Basler Zeit" a rămas în uz până la instaurarea Republicii Evlețiene în anul 1798, când ora în plus a fost eliminată treptat pe parcursul mai multor zile pentru o "tranziție" cât mai ușoară.

Discrepanța din fotografie între timpul solar afișat de cadranul solar (puțin după ora 3) și cel convențional afișat de ceasul mecanic (ora 3:38) se explică în felul următor. La timpul cadranului solar trebuie să scădem ora de avans pentru "Basler Zeit", dar în același timp trebuie să adunăm ora noastră de vară: cele două sunt practic unul și același lucru. Apoi, deoarece orașul Basel se află la 7,5 grade vest față de meridianul fusului orar de referință, iar Soarele evoluează cu 15 grade într-o oră, adunăm corecția de longitudine aferentă (30 min) și valoarea ecuației timpului pentru data fotografiei (30 martie, cca. 3 min), Soarele fiind întârziat de ambele împrejurări. Precizia rezultată de circa 5 minute este una remarcabilă pentru o piesă de asemenea dimensiuni.

Bibliografie:
http://www.baselinsider.ch/enzyklopaedie/curiosa-basiliensia/basler-zeit.html
https://de.wikipedia.org/wiki/Basler_Zeit
http://www.srf.ch/sendungen/100-sekunden-wissen/basler-zeit
https://barfi.ch/Titelgeschichten/Nadelberg-11A-In-diesem-Haeuschen-wohnte-die-Mutteruhr-der-Basler-Zeit