Convorbiri cu Virgil V. Scurtu

 - Cred ca pasionatii de astronomie se vor bucura sa citeasca articolele din noua serie pe care le-o propun: "Convorbiri cu Virgil V. Scurtu". Din pacate noi romanii nu prea stim sa ne apreciem "veteranii". Nu cunosc foarte multe despre dvs., dar probabil in situatia asta se afla multi dintre adultii si tinerii care v-au citit cartile: „Observatorul astronomului amator”, „In cautarea astrilor”, „Humbug? OZN sub reflectorul stiintei”. As vrea sa incercam o schimbare. Un dialog cu Virgil V. Scurtu... despre cele doua sisteme principale ale lumii. Despre astronomia de ieri si cea de azi... Dar pentru inceput, o intrebare usor prosteasca: de la ce vine V-ul din Virgil V. ?

- "V" vine de la VASILE, cum il chema pe tata, sau daca te iei dupa CHURCHILL, V de la VICTORIE...

- Sunteti unul din putinii autori ramasi ai literaturii astronomice romanesti. Stiu doar ca sunteti Capricorn, ca v-ati nascut pe 10 ianuarie 1942. In materialul despre Cresterea si descresterea planetei Pluton aveti un pasaj splendid in care rememorati legatura dvs. cu un alt mare astronom, zicand: "Cu dr. NADOLSCHI am fost cam în opoziţie, nu numai fiindcă el era RAC iar eu CAPRICORN (Racul este in opoziție cu Capricornul DEOARECE LONGITUDINILE LOR CEREȘTI DIFERĂ CU EXACT 180 GRADE)". Credeti in zodii?

- Din curiozitate m-am interesat si de acest domeniu, si am cumparat cam tot ce a aparut dupa 89, pe langa care mai am, de la NADOLSCHI, care chiar facea horoscoape contra cost, doua carti mai vechi, din anii 30, si am ajuns la concluzia ca, in ASTROLOGIE este necesara o REVOLUTIE, in care un rol deosebit l-ar avea ZODIA CAPRICORNULUI. Despre mine poti afla date din articolele mele memorialistice, despre CALIN POPOVICI, VICTOR NADOLSCHI, I.C.SINGEORZAN sau amintiri despre PERSEIDE si extinctia atmosferica, din ZIARUL STIINTELOR (unde gasesti si poza cu CEI TREI ASTRONOMI-muschetari)... Buna idee, aceea de a publica corespondenta noastra, adica o anumita parte din ea, care ar putea interesa si pe altii. Tu vei fi autorul, acela care pune cam toate intrebarile, iar eu cel care se straduieste sa raspunda. Cand incepem acest DIALOG PUBLICABIL?

- Domnule Scurtu, acum ca va recitesc cartea cu placere („In cautarea astrilor”), mi-a sarit in ochi o apreciere unica, ca sa zic asa, la adresa lucrarii Mysterium Cosmographicum a lui Kepler. Spuneati acolo ca lucrarea neamtului contine „multe idei interesante" si m-ati surprins oarecum prin asta, deoarece majoritatea astronomilor o considera usor ezoterica, lipsita de valoare stiintifica... Legand-o acum de materialul dvs. despre planeta Pluton, unde vorbiti la un moment dat de un "ritm" al sistemului solar, de o "periodicitate perceputa"... credeti ca exista un sablon armonic in dispunerea corpurilor ceresti in sistemul solar (si poate chiar si in afara lui)?

- RITMUL, ca "periodicitate PERCEPUTA", dupa definitia lui PIUS SERVIEN, fiul astronomului N.COCULESCU, sper ca e destul de EVIDENT, daca dupa 4 planete urmeaza o centura de corpuri marunte, situatie care SE REPETA de doua ori. KEPLER a avut cateva previziuni care s-au adeverit, una cu cei 2 sateliti ai lui MARTE, si alta cu PATA ROSIE DE PE JUPITER...Era doar FIUL VRAJITOAREI...

- Domnule Scurtu, imi permit sa revin pentru ca ati evitat foarte smechereste intrebarea mea de mai devreme: credeti asadar ca exista un sablon armonic in dispunerea corpurilor ceresti in sistemul solar, o "muzica a sferelor"?

- EU cred ca "legea TITIUS-BODE" are o explicatie stiintifica, desi doi laureati NOBEL, care s-au ocupat cu COSMOGONIA PLANETARA o desconsidera. Dar de aici, pana la corpurile poliedrice cu care KEPLER incerca sa explice ARMONIA COSMICA, este oarecare distanta, macar 400 de ani...

- Stiti cumva daca exista o traducere romaneasca a cartii lui Galilei, Sidereus Nuncius – Mesagerul Stelar?

- Despre cartea lui GALILEI NU am date, dar nu ma dau in vant...Poate ai timp sa citesti cartea lui STRATAN:"GALILEU!, O, GALILEU!", ED.LOGOS, 1997, 196 PAG. Acesta s-a laudat sa traduca varianta integrala a cartii DIALOG DESPRE CELE DOUA SISTEME..., traducerea aparuta in 1962 fiind trunchiata, cu mari pasaje lipsa.

- In ce tiraj ati scos „In cautarea astrilor” si ce experiente ati avut cu editura?

- Atunci erau alte vremuri, cand, PARADOXAL, comunistii acordau mai multa atentie culturii si indeosebi stiintei, considerand ca astfel fac ATEISM. Cand am publicat la ALBATROS ultima mea carte, aveam deja publicate alte doua carti: OBSERVATORUL ASTRONOMULUI AMATOR(1980) la EDITURA STIINTIFICA... si HUMBUG?...(1984) la EDITURA"JUNIMEA" din IASI, prima in 20000 ex. a doua in 30000 ex. Ultima a iesit tot in 20000 ex. Si nu m-am imbogatit si nici celebru nu am ajuns. Acum am o pensie de 650 lei... Dar la ALBATROS am avut un editor destul de intelegator, GHEORGHE FOLESCU, care a scos si el o carte despre MICROUNIVERS, care intalnind undeva in cartea mea pe constructorii de telescoape CAMPANI si DIVINI, m-a intrebat, contrariat de numele celui din urma, daca nu era o gluma sau o provocare, prea era departe de ATEISM...

- Hazlie intamplarea! Gheorghe Folescu are vreo legatura cu Cecil Folescu? Am vazut ceva carti de-ale ultimului prin anticariate.

- Cred ca sunt toti O FAMILIE. GHEORGHE pare a fi tatal, CECIL si inca unul, ZENO, par a fi ceilalti doi, dar nu stiu cum isi impart rolurile: cine este FIUL si cine este SFANTUL DUH...

- Am cumparat de curând de pe un site de licitatii online lucrarea lui Anestin "Cum sa inveti stelele", editia a doua, 1922, la un pret de 13 lei plus cheltuieli de transport. Am mai vazut pe acolo doua carti interesante scoase la licitatie de catre un concitadin de-al dvs: prima e „Astronomie populaire” a lui Flammarion, o editie din 1880 - pret de pornire 450 lei, iar doua e tot o carte scrisa de Flammarion - „Les etoiles”, din 1882 - pret de pornire 450 lei.

- Am avut ASTRONOMIE POPULAIRE de FLAMMARION, cumparata cu 60 de lei de la un anticariat din BUCURESTI. Cartea am pierdut-o la ultima mutare. Dupa cum arata NU e cartea pe care am avut-o. A mea era din anul 1922. Si apoi cu 450 lei, cumpar acum cam 40 de carti, din seria verde de la ADEVARUL, la care e cam 11-12 lei volumul, indiferent de numarul de pagini. SCUMPULE, stii unde este facuta prima poza [din articolul tau] cu IRIMES si cine este cel din dreapta pozei-acela singur, in stanga lui IRIMES? Eram si eu atunci in sala, care apartine OBSERVATORULUI URSEANU. Cel de care vorbesc este ION CORVIN SINGEORZAN. Si dl.CORPODEAN are o poza cu mine, din 1999, inainte de eclipsa de SOARE din august. Poti sa i-o ceri, sper sa mai aiba. Poza este facuta de prof. IOAN ADAM, de care cred ca ai auzit.

- Articolul meu referitor la necropola din Cernica se bazeaza, printre altele, si pe cercetarile domnului Sangeorzan. Imi pare bine sa pot asocia in sfarsit si un chip numelui.

- O poza celebra a lui SINGEORZAN, intre academicianul G.DEMETRESCU si prof.CALIN POPOVICI(sper ca ai auzit de acestia) se afla intr-un articol al meu de pe forumul ASTRONOMY RO, la care cred ca ai acces. ATENTIE: am observat in prezentarea ta [despre profetiile lui Anestin], cam pe la urma, ca folosesti denumirea PLUTO, pentru fosta ultima planeta mare, ceea ce este INEXACT. In LIMBA ROMANA si in limbile care deriva din latina, se numeste PLUTON. PLUTO este in limbile anglo-germane(saxone).

- Sa stiti ca am avut dilema asta la scrierea articolului. Pana la urma am dat peste discutia de aici: http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,2851.0.html Mai ales argumentele utilizatorului SICMAR m-au indemnat sa merg pe Pluto... cum s-ar zice.

- Este un anuar astronomic belgian, bilingv, o pagina in franceza, si pagina opusa in germana. Acolo, in pagina franceza apare PLUTON, iar in pagina germana, apare PLUTO. Vezi ca mai este un dictionar poliglot, aparut la EDITURA TEHNICA in anul 1978, in limbile engleza, romana, germana, franceza si rusa. DICTIONARUL ARE TITLUL URMATOR: DICTIONAR POLIGLOT de matematica, mecanica si astronomie. Asta ca sa-l cauti la o biblioteca. Acolo in romana e PLUTON, CA SI IN FRANCEZA SI RUSA, LA PAG.272. Tinerii care se adapa numai de pe INTERNET, care vine din AMERICA, deci dintr-o limba anglo-saxona, ce vrei sa spuna? Cultura lor incepe in anul 1980.

- Domnule Scurtu, sunteti o enciclopedie ambulanta! In aparare trebuie sa spun ca si cultura mea incepe abia undeva dincoace de 1984... Dar incerc sa rezist tentatiei de a ma americaniza...

- SCUMPULE, daca imi trimiti adresa ta postala, iti trimit in plic copie xerox de pe pagina respectiva din acel dictionar si dintr-un anuar belgian, unde este un articol foarte dens despre PLUTON(pe pagina franceza) sau PLUTO(pe pagina germana) ca sa te conving, cu argumentele GALAXIEI GUTENBERG, la care devii si tu partas... Imi permit sa-ti sugerez ca, in amintirea lui SINGEORZAN, despre care vorbesti in legatura cu mormintele de la Cernica, sa pui in articol si poza in care apar si sefii lui SINGEORZAN, SI ANUME ACADEMICIENII DEMETRESCU si POPOVICI (post mortem), pe care poti sa o scoti electronic din articolul meu, AMINTIRI DESPRE PERSEIDE de pe FORUMUL "ASTRONOMY RO".

- Domnule Scurtu, ca tot veni vorba de terminologie... cum e corect: CLAUDIU Ptolemeu sau CLAUDIUS Ptolemeu?

- SCUMPULE, lui PTOLOMEU NU am auzit sa i se zica CLAUDIUS, ca n-o fi fost roman...Dar intr-o carte despre GREAT ASTRONOMERS(1895-1906=doua editii) de sir ROBERT S. BALL, directorul Observatorului din Cambridge, U.K., in articolul despre PTOLEMEU, care are 22 pagini, nici nu pomeneste ODATA numele mic. Dar in problema lui PLUTON [...] chiar ma supar. Probleme MINORE mai apar si la HIPARH, daca este cu un P sau doi de P, sau cu o functie trigonometrica in coada...Dar repet, astea sunt probleme MINORE. VIRGIL (si nu VIRGILIUS, de ex.)

- Dar spuneti-mi, pana la urma cine l-a facut pe Lowell "Lord", suparandu-va atat de mult?

- Mai multi, iar de la CLUJ, dr.(in astronomie?)CRISTINA BLAGA, pe care de altfel o simpatizam, pana a scris ce a scris despre PLUTON.

- Oare stiti sa fie vreun dictionar fonetic care sa ne zica cum pronuntam (oficial) obiectele ceresti in limba romana? Ca de exemplu Bootes, Procyon sau Betelgeuse... Englezii au asa ceva...

- NU cunosc ceva despre existenta unui asemenea dictionar. Dar e bine sa tinem seama de provenienta diferitelor nume, din ce limba vin ele. Astfel BOOTES vine din latina, si se pronunta BOOTES, si NU din engleza, ca sa se pronunte BUTS!

- Cum de ii omiteti pe astronomii Shapley si Curtis din volumul dvs. „In cautarea astrilor”?

- In cartea mea IN CAUTAREA ASTRILOR (pe care intentionez sa o reeditez, restaurata) nu apar [nici macar] pozele tuturor personajelor despre care vorbesc, cum a fost intentia mea, din cauza editurii. Cred ca observi ca acesti astronomi nu apar [deoarece cartea] a fost limitata de editura la exact 200 pagini...Ai cumva si cartea lui P.ROUSEAU "CALATORIE LA CAPATUL STIINTEI", BPT, 1972, unde disputa SHAPLEY-CURTIS este destul de bine prezentata...? Stii ca mai este la CLUJ o carte, oarecum de astronomie, UNICA IN TARA?

- Nu am cartea "Calatorie la capatul stiintei".. "Astronomia amuzanta" mi-a placut foarte mult. O alta carte interesanta care imi vine in minte e "Cosmosul apropiat si indepartat", o traducere dupa o lucrare sovietica de popularizare a astronomiei. Mi se pare ca mai am ceva de Todoran ("Cat mai aproape de stele") si Alexescu ("Laboratorul astrofizicianului amator")... Poate cea mai frumoasa carte de popularizare citita de mine a fost scrisa de un neamt prin 1910... Se numeste „Aus fernen Welten”, si il are ca autor pe Bruno Burgel. Stiam ca Biblioteca Academiei Romane din Cluj are un exemplar din "De Revolutionibus" a lui Copernic, oare la ea va referiti?

- "COSMOSUL APROPIAT SI INDEPARTAT" pe care am avut-o, este o CULEGERE de articole scrise de diversi astronomi din fosta CEHOSLOVACIE. Daca citesti in germana, cauta cartile altui celebru astronom roman(sas?) de la BRASOV, pe nume OSTWALD THOMAS, care a fost foarte apreciat la vremea lui... Cartea de care ti-am scris e in franceza, din anul 1935. Ghici ghicitoarea mea, vorba unui presedinte...

- Nu am nicio idee... ma dau batut...

- Iti dau doar autorii: DANJON si COUDER. Cauta la Observator. [Nota personala: nu am apucat inca sa caut, dar voi reveni cu mai multe detalii odata ce izbutesc]

- In prefata cartii dvs. "In cautarea astrilor" amintiti si de eforturile lui Ion Otescu de a populariza vechea astronomie romaneasca prin cele doua lucrari ale sale: "Credintele taranului roman despre cer si stele" si "Sufletul si cerul romanesc". Prima vad ca a renascut in 2002 la editura Padeia, si pe aceasta am reusit sa o procur si sa o citesc. Cunoasteti mai multe detalii despre cea de-a doua? Cand si unde a fost publicata, si daca este disponibila ? Nu am gasit-o nici macar la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj...

- NU am citit nici-o carte a lui OTESCU, pe care l-am citat dupa I.M.STEFAN si VICTOR IONESCU-VLASCEANU, "MOMENTE DIN ISTORIA ASTRONOMIEI ROMANESTI", sau cam asa ceva, nu o am in fata...Mai cauta, daca crezi ca merita si te omori dupa carti rare. Iti mai recomand o carte rara: LUNATICII de A.KOESTLER, ed.HUMANITAS, 1995. Vei gasi acolo un alt COPERNIC si un alt GALILEI...

- Am varianta in engleza a cartii lui Koestler, The Sleepwalkers, dar n-am apucat inca sa o citesc. Din cateva recenzii am aflat ca nu avea o parere prea buna despre Galilei... Am dat si peste o teorie care zice ca Brahe ar fi fost de fapt otravit de Kepler pentru ca acesta sa poata intra in posesia datelor observationale ale "LORDULUI" de Uraniborg... In alta ordine de idei, am doua nelamuriri "mostenite" de mai demult, referitoare la Soare ce tin mai mult de astrofizica (subiect la care sunt inca foarte incepator)... poate ma puteti lamuri: 1)De ce coroana solara e mult mai fierbinte ca fotosfera? Nu ar trebui sa fie mai rece, daca vorbim de o caldura radiata din interiorul astrului? 2) De ce petele solare, adevarate "hublouri" catre miezul Soarelui, sunt mai intunecate si deci implicit mai reci? Nu ar trebui sa fie tocmai invers, sa vedem prin ele insasi vapaia fuziunii nucleare?

- NU e posibil de raspuns in cateva cuvinte la aceste intrebari. De aceea imi permit sa-ti sugerez ca sa cauti la biblioteca cartea lui V.V.SARONOV "SOARELE SI OBSERVAREA LUI", care desi nu este chiar noua, explica destul de bine partea astrofizica a problemelor. La prima intervine notiunea de TEMPERATURA CINETICA, care depinde mai mult de viteza particulelor, foarte mare in coroana, in dauna densitatii. De aceea, de exemplu, un nucleu de cometa din gheata daca ar cadea direct in fotosfera, care are numai 6000 grade, s-ar evapora practic instantaneu, pe cand cometele zgarie soare, care trec prin coroana inferioara, unde sunt milioane de grade, reusesc sa supravietuiasca- acolo densitatea coroanei este mult mai mica decat a fotosferei. La a doua intrebare intervine notiunea si mai complexa de OPACITATE a materiei stelare, care acolo local este mult mai mare. Despre opacitate poti citi in cartea lui KAPLAN "FIZICA STELELOR".

- Care e, dupa parerea dvs, cel mai mare mister astronomic la ora actuala? Credeti intr-un "primum mobile"? Credeti intr-un univers finit sau in unul infinit? Interesanta limba asta romana, cum poti asocia un cuvant de credinta unor pozitii stiintifice care ar trebui să fie lipsite de subiectivism... Ce ziceti? Ne indreptam oare spre un "fanatism stiintific"?

- Dupa parerea mea, care nu are prea mare importanta, cel mai mare mister astronomic este si cel mai recent, si anume expansiunea ACCELERATA a UNIVERSULUI, cu care nu sunt de acord. Dar aceste intrebari cu care ma bombardezi de la o vreme, sunt cele menite sa apara in cartea viitoare de "INTREBARI SI RASPUNSURI"? [Referitor la articolul tau despre Palatul Urania din Cluj:] mie mi se pare ca [edificiul] aduce cumva cu alta [cladire] de la PARIS, pe str. RUE SERPANTE, unde era sediul SOCIETATII ASTRONOMICE FRANCEZE(SAF), care are pe acoperis tot DOUA CUPOLE.

- Cand mai veniti prin Cluj?

- Ai uitat ca am in plan un MARE CIRCUIT, in care sa trec si prin TIMISOARA, unde Observatorul Astronomic implineste 50 de ani, cu care ocazie as trece si prin CLUJ.

- Aia e abia prin decembrie 2012, nu? Ce ziceti, ne apuca sfarsitul lumii?

- NU. EU sper sa-l fac la primavara, dupa caderea guvernului... [Nota personala: intrebarea a venit din partea mea in acele zile geroase de ianuarie in care aveau loc protestele de strada anti-Basescu; intre timp predictia sa cu guvernul s-a adeverit, primavara bate la usa, iar eu il incurajez pe domnul Virgil V. Scurtu sa-si duca planul la bun sfarsit!] 

Domnul Virgil V. Scurtu in vizita la Gorj. Fotografie preluata de pe www.astronomy.ro

 

Rândurile de mai sus au rezultat din corespondența mea electronică cu dl. Virgil V. Scurtu,  eu la Cluj, dumnealui la Iași, în lunile ianuarie-februarie 2012.