Danny ridicându-se de pe covor, Apollo 11 decolează. |
Sunt convins că ați auzit despre această teorie conspiraționistă. În mare, susținătorii ei afirmă că de fapt nu am ajuns pe Lună (cel puțin nu în 1969), iar transmisiunea video de atunci a fost cea mai mare înșelătorie vizuală din istoria omenirii. O gogoașă imensă, dar totuși un film artistic de excepție regizat de nimeni altul decât genialul Stanley Kubrick (al cărui IQ se zonește că era 200). O mărturie a unui pact secret între regizor și guvern pentru a-i deschide larg celui dintâi ușile Hollywoodului.
Și mai există o teorie conform căreia, în 1980, un Kubrick măcinat de remușcări avea să codifice mărturisirea falsei aselenizări în capodopera sa The Shining. Pelicula se bazează în linii mari pe romanul horror omonim al lui Stephen King, dar introduce în scenariu unele modificări originale, bizare, care la vremea respectivă au făcut pe mulți să ridice o sprânceană.
Rampele de lansare ale rachetelor NASA. Vedere din satelit. |
Susținătorii acestei teorii conspiraționiste, prezentată pe larg într-un film documentar interesant, dar puțin plauzibil, invocă detalii precum geometria covorului care ar aminti de rampele de lansare ale rachetelor NASA), imprimeul de pe puloverul micuțului Danny Torrance (un alter-ego a lui Kubrick) care redă misiunea Apollo 11, omniprezența numărului 11 și a simbolului de vultur (de la statuetele de birou și până la marca mașinii de scris, Adler, cuvântul german pentru vultur), gemenele omorâte care ar simboliza de fapt proiectul Gemini sfârșit în dezastru, schimbarea unei cifre a camerei misterioase, transformând-o din 217 (așa cum era în roman) în 237 (așa cum se vede în film) pentru a oglindi astfel fidel depărtarea în mii de mile a satelitului nostru natural (cca 381.000 km = cca 237.000 mile).
Room No. 237, sau Moon Room |
Vă invit să vizionați documentarul The Shining Code 2.0 și să vă formați propria părere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu