Italianul Fabio Savian a publicat recent calendarul republican pentru anul 225 (adică al 225-lea an de la proclamarea Republicii franceze). Conform cronologiei gregoriene, el acoperă perioada 22 septembrie 2016 - 21 septembrie 2017. În dreptul fiecărei luni găsiți fotografia unui cadran solar tip camera obscura și sunt deosebit de onorat că Fabio a ales fotografia mea cu linia meridiană din biserica florentină Santa Maria Novella pentru a ilustra luna Pratile sau Prairial (luna pășunilor). Pe lângă corespondentul gregorian, fiecare zi mai cuprinde informații astronomice utile pasionaților de cadrane solare: declinația soarelui, semnul soarelui sau zodia și valoarea ecuației timpului.
Revoluția franceză de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a constituit un moment de prefaceri fundamentale pentru societatea europeană. Scânteia s-a produs pe fondul scăderii încrederii oamenilor de rând în instituțiile statului, în rege, în biserică. Ruptura față de vechiul regim și-a găsit expresia pe multiple planuri. Calendarul catolic gregorian al papei Grigore al XIII-lea, deși născocit cu numai două secole înaintea revoluției, prin ale sale sărbători religioase prezenta o insultă și totodată o amenințare pentru mișcărea științifică antifeudală care câștiga în importanță. Prin urmare, elaborarea unui nou calendar în acord cu spiritul epocii iluministe a fost considerată imperios necesară de către revoluționari. Noul mod de socotire al timpului trebuia să să urmeze mai bine ciclul cosmic parcurs de Pământ și să corespundă cu introducerea sistemului metric. Stabilirea noului calendar a fost încredințată unei comisii din care făceau parte matematicieni-astronomi iluștri ai epocii: Joseph-Louise Lagrange, Jerome Lalande, Gaspard Monge. Rezultatul a constat în împărțirea anului în 12 luni identice a câte 30 de zile, fiecare purtând nume legate de fenomene naturale, meteo sau activități umane. De pildă, octombrie era botezată Vendemaire, sau luna culesului viilor, iar noiembrie era Brumaire, adică luna brumelor. Pentru mine este interesant cum românii au adoptat în propriul calendar popular denumiri asemănătoare (Brumărel, Brumar), cu girul bisericii ortodoxe. Mai departe, fiecare lună republicană era împărțită în 3 "decade" sau săptămâni a câte 10 zile cu denumiri neutre, reflectând ordinea lor temporală în șir: primidi, duodi, tridi, quartidi, quintidi, sextidi, septidi, octidi, nonidi, décadi; libere fiind declarate cele din data de 1, 10, 20 și 30. În loc să poarte pecetea unui sfânt, zilele noului calendar erau închinate unor plante sau obiecte casnice (de exemplu, prima zi din Brumar era închinată mărului), iar fiecare zi era împărțită în numai 10 ore a câte 100 minute a câte 100 de secunde (interesant este că s-au păstrat chiar și câteva ceasornice care măsurau astfel timpul!). Corespondența cu durata anului tropic era asigurată prin adăugarea la final de an republican a 5 sau, după caz, 6 zile de sărbătoare națională închinate geniului uman, muncii, virtuții, recunoștinței, opiniei, revoluției. Ele alcătuiau așa-numitele "jours sansculotides". Anul nou republican începea și se sfârșea la echinocțiul de toamnă (22/23 septembrie în calendarul gregorian), fapt ceea ce asigura un anumit grad corelare cu întinderea zodiilor, marcând totodată aniversarea proclamării Republicii franceze: 21 septembrie 1792. Acest calendar a rămas în funcțiune pentru o perioadă de numai 12 ani. Mai multe detalii puteți afla aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu