Zodii și cadran solar la biserica Mănăstirii Cerneți, jud. Mehedinți

Biserica "Sfânta Treime" din Cerneți, jud. Mehedinți

După distrugerea Severinului de către turci în 1524 și până la jumătatea secolului al XIX-lea, localitatea Cerneți a devenit cel mai important punct de pe harta Mehedințiului. Cândva prin secolul al XVII-lea s-a ridicat aici biserica fortificată cu hramul Sfânta Treime, stabilindu-se o așezare de călugări. Această mănăstire era înzestrată cu toate cele trebuincioase vieții monahale, inclusiv cu un ceas solar amenajat intr-o firida pe latura sudică a turnului-clopotniță, folosit probabil pentru stabilirea momentelor de rugăciune și orânduirea activității zilnice.

Vechiul cadran solar al Mănăstirii Cerneți. Culorile au fost scoase în evidență.

Ceasul solar, care astăzi se află într-o stare avansată de degradare, măsura pe vremuri orele însorite pentru clerul ortodox. Din urmele rămase ne putem face o idee atât despre dimensiunea cadranului (peste 1,5 metri), cât și despre bogăția elementelor decorative, cele mai evidente astăzi fiind Luna, stelele, Soarele și razele luminoase plasate în colțul din stânga sus, respectiv dreapta sus. Cadranul ceasului avea o formă circulară bicoloră (roșu/negru), cu linii și marcaje orare inclusiv inscripții în vechiul alfabet chirilic. Gnomonul metalic situat aproximativ în centrul cadranului prezintă o mică sferă în capătul său liber. Tija este ridicată la orizontală sau perpendicular pe suprafața zidăriei, ceea ce indică faptul că timpul era măsurat în mod diferit față de orele noastre egale, fiind vorba despre ore sezoniere sau temporare de lungime variabilă în funcție de anotimp. Pe timpul zilei umbra tijei evolua în jumătatea inferioară a cercului, de la stânga spre dreapta, în sens contrar acelor de ceasornic, deși ea nu se putea ridica niciodată deasupra diametrului orizontal. Declinația peretelui am estimat-o la circa 10 grade spre sud-est.

Foto Gyula Miholcsa

Asupra arhitecturii părții exterioare a bisericii s-a intervenit în anii 1990-2000, dar nu au fost alocate fonduri nici pentru restaurarea cadranului solar și nici pentru refacerea componentelor artistice din interior (fresce). În opinia mea, această stare de fapt consitutuie o mare pierdere culturală deoarece în interior se ascund decorațiuni astrale absolut deosebite, într-o stare precară. Iată-le zugrăvite pe bolta din pronaos.

Fresce pe bolta din pronaos a Mănăstirii Cerneți

În cercurile mici găsim desenate zodiile anului, 12 la număr, grupate pe anotimpuri, iar fiecare anotimp are asociat în cercul mai mare imaginea unui evanghelist conform iconografiei tradiționale.

Sf. Evanghelist Matei "Omul" deschide anul zodiacal
cu zodiile aferente primăverii și a echinocțiului vernal: Berbecul, Taurul și Gemenii

Sf. Evanghelist Marcu ia forma "Leului Înaripat". El stăpânește a doua triadă zodiacală,
formată din semnele învecinate solstițiului de vară: Rac, Leu, Fecioară,
Observați totodată asemănarea din construcția iconografică a celor doi lei (stânga și jos). 

Sf. Evanghelist Ioan veghează prin simbolul "Vulturului" asupra echinocțiului autumnal.
Exceptând capul și o parte din arma Săgetătorului (dreapta), zodiile nu mai sunt aici ușor de recunoscut.
De vină e starea precară a picturii, dar și reprezentarea mai neobișnuită a Scorpionului printr-un vultur alb.
Observați iarăși similitudinea construcției iconografice a celor doi vulturi (stânga și jos). 

Sf. Evanghelist Luca "Vițelul" stăpânește solstițiul de iarnă prin zodiile Capricorn, Vărsător și Pești.
În timp ce reprezentarea grafică pentru primele două e aproape imposibil de recunoscut,
în dreapta se mai întrezărește un pește.