Vinerea trecută s-a dovedit a fi una din zilele în care mi-am dorit să fiu măcar cu 30 de ani mai bătrân. Privind Luna prin telescop am conștientizat, din nou, importanța primei aselenizări. Și zău că mi-ar fi plăcut să fiu martor la un asemenea eveniment epocal, pe care generația noastră nu-l va retrăi pe viu, probabil, niciodată. Cu acel prilej, scurta cuvântare a lui Armstrong făcuse înconjorul planetei-de-acasă și intrase definitiv în cărțile de istorie: "That's one small step for a man, one giant leap for mankind". Înregistrările ne dezvăluie că americanul rostise cu totul altceva.
În vara lui '69, astronautul Neil Armstrong pașea pentru prima data pe Lună. Americanul avusese luni de zile timp pentru a găsi o frază memorabila cu care să marcheze evenimentul. Beneficiase, conform NASA, de libertate deplină. Și în final izbutise să născocească o frază cu adevărat memorabilă: "Un pas mic pentru un om, un salt gigant pentru omenire."
Înregistrările audio-video ne dezvăluie însă altceva: "That's one small step for man, one giant leap for mankind". Fără "a" înainte de "man". Omisiunea respectivă avea să producă "o confuzie gigantică pentru omenire", dar nu de la bun început. Căci pe telespectatorii cuprinși de emoția unor asemenea momente îi durea la patină de vorbele unui tânăr pilot de încercare, și prin urmare puțini au stat să reflecte "Oare ce vrea sa ne zică de fapt băiatul ăla?". În contextul folosit de Armstrong, "man" era sinonim cu "mankind", între cele două părți ale frazei exsitând o vizibilă contradicție. Un pas mic pentru omenire, dar un salt urias pentru ea! Licență poetică? Limbaj criptic? Era de-a dreptul un bla bla confuz, ininteligibil!
Și uite așa, în lipsa vreunei erate oficiale, istoria avea să strecoare pe șestache, cum s-ar zice, un "a" timid în prima propoziție rostită de un om pe Lună, pentru a-i da un oarecare sens.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu