2 iunie 2013

Astronomie la Sarmizegetusa (II)


Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ruinele forului roman.

După cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106 e.n), romanii își vor stabili capitala provinciei într-o zona de șes situată în apropierea trecătorii care leagă azi Banatul de Transilvania. Așezarea va fi numită Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, preluând din punct de vedere administrativ numele purtat de vechea capitală a lui Decebal situată adânc în Munții Orăștiei. Astăzi la Sarmizegetusa de lângă Hațeg se poate vizita parcul arheologic cu ruinele vechiului oraș roman și peste drum muzeul înființat de către Constantin Daicoviciu în 1924 unde se păstrează câteva piese valoroase descoperite în timpul săpăturilor, printre ele numărându-se și fragmentele unui frumos cadran solar.


Cadranul solar de la Muzeul de Arheologie din Sarmizegetusa
Piesa, aflată într-o încăpere de la etaj, și-a recăpătat aspectul și funcționalitatea de odinioară grație muncii restauratorilor, care au completat bucățile lipsă. Se prezintă sub forma unei pătrimi de sferă așezată înclinat pe un cap de piedestal, de fapt o proiecție în negativ a bolții cerești de deasupra, cu 12 felii orare egale marcate pe suprafața interioară concavă și gnomonul paralel cu axa de rotație a Pământului. 

Cadranul solar de la Muzeul de Arheologie din Sarmizegetusa
Trecerea timpului era bineînțeles marcată prin deplasarea umbrei gnomonului de-a latul feliilor orare aferente. Cele trei semicercuri, care amintesc de paralelele terestre, aveau rol în măsurarea anotimpurilor: când Soarele ocupa poziția cea mai înaltă pe cer (vara) ori cea mai joasă (iarna), vârful umbrei atingea semicercul dinspre baza cadranului, respectiv de cel de la baza gnomonului, mijlociul corespunzând echinocțiilor. 

4 comentarii:

  1. Constructii megalitice cu scop astronomic/astrologic s-au mai descoperit prin lume, dar piese precum cadranul solar de la Sarmisegetusa sunt mai rare.
    Asemenea obiect, impreuna probabil cu "calculatorul" din Antykithera si cu crucea celtica (sextant antic), ar putea fi un bun exemplu de tehnologie avansata portabila folosita de stramosii nostri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Există ceva şi mai precis lucrat. E vorba de aşa numitul Soare de Andezit despre care, spun istoricii, era o platformă pe care se oficiau sacrificii.
    Numic mai fals! Acest disc lucrat cu mare precizie era un Astrolab.
    https://birans.wordpress.com

    Am făcut un apel către arheologi, către V. Bilinsky, am scris ministrului culturii (actual), am scris la Academia Română (d-lui acad. Dan Berindei), pe blogul Aurorei Peţan şi nimeni nu reacţionează pentru ca acest artefact dacic să-şi recapete forma şi să fie prezentat ca astrolab.
    La noi în colonia România nu mai funcţionează nici o instituţie. Nici măcar nu se mai sinchisesc să-ţi răspundă.
    De 2000 de ani stă acolo şi toată lumea istoricilor acceptă că acest disc este o platformă de sacrificii.
    De 2000 de ani toată lumea studiază sanctuarele dacice şi nimeni nu a observat că Sanctuarul-Calendar (cel Rotund) este dimensionat după măsuri din Piramida-Keops.
    Se pare că ştiinţa dacilor îi depăşeşte cu prea mult pe aceşti istorici.

    RăspundețiȘtergere
  3. Există ceva şi mai precis lucrat. E vorba de aşa numitul Soare de Andezit despre care, spun istoricii, era o platformă pe care se oficiau sacrificii.
    Numic mai fals! Acest disc lucrat cu mare precizie era un Astrolab.
    https://birans.wordpress.com

    Am făcut un apel către arheologi, către V. Bilinsky, am scris ministrului culturii (actual), am scris la Academia Română (d-lui acad. Dan Berindei), pe blogul Aurorei Peţan şi nimeni nu reacţionează pentru ca acest artefact dacic să-şi recapete forma şi să fie prezentat ca astrolab.
    La noi în colonia România nu mai funcţionează nici o instituţie. Nici măcar nu se mai sinchisesc să-ţi răspundă.
    De 2000 de ani stă acolo şi toată lumea istoricilor acceptă că acest disc este o platformă de sacrificii.
    De 2000 de ani toată lumea studiază sanctuarele dacice şi nimeni nu a observat că Sanctuarul-Calendar (cel Rotund) este dimensionat după măsuri din Piramida-Keops.
    Se pare că ştiinţa dacilor îi depăşeşte cu prea mult pe aceşti istorici.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ipoteza astrolabului nu este nouă. Vezi Florin C. Stănescu, Un posibil cadran solar de tip „Discus in planitia” la Sarmizegetusa Regia, România, în AMN, 33, 1, 1996, p. 449-468.

      Ștergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...