Cadrane solare noi la Târgu Mureş şi Bistriţa

Cine spune că moda cadranelor solare aparţine trecutului se înşeală. Câţiva pasionaţi depun eforturi susţinute pentru readucerea în atenţia publicului a acestor piese de decor şi măsurare a timpului, realizând în ultimii ani importante piese de reper pe harta cadranelor solare din România. Vă propun să faceţi cunoştinţă cu doi dintre aceştia şi piesele realizate de ei.  

La Târgu Mureş

Cadran solar ecuatorial metalic de tip armilar

În anul 2005, dl. Miholcsa Gyula a realizat un cadran solar ecuatorial metalic în curtea casei sale din Târgu Mureş cu scopul de a urmări mișcarea soarelui în decursul anului, precum și ca ornament. Piesa este realizată dintr-o lamă de fier de sectiune 4 mm × 45 mm vopsită în negru. Autorul a căutat o bandă de fier vechi, ruginită, care să aibe o suprafată nu foarte netedă, pe care a curățat-o de rugină și a vopsit-o în negru. În funcție de fierul găsit au fost calculate apoi dimensiunile cadranului: diametrul celor două semicercuri (unul pentru marcajul orelor, celălalt pentru susținerea gnomonului) este de 41 cm, iar lungimea gnomonului de alamă cu tot cu ornament este de 57 cm. Marcajul orelor s-a realizat pe o bandă tot din alamă, de 0,7×30 mm. Orele sunt marcate de la 8 dimineața la 6 după-amiaza, cu gradații din 10 în 10 minute. Ceasul este conceput pentru ora de vară având în vedere că în sezonul cald se petrece mai multe timp în curte, încorporând corecția de longitudine pentru Târgu Mureș de 5°27', adică de 21,8 minute. Cadranul a fost amplasat într-un loc care să-i permită o expunere optimă la soare, la 1 metru înălțime pe un gard ce separă grădina de curte. Orientarea corectă s-a făcut foarte simplu și precis: într-o seară instelată s-a scos gnomonul și s-a reglat poziția cadranului solar până când prin cele două orificii ale locului gnomonului s-a putut vedea Steaua Polară. De fiecăre dată când este soare, ceasul din curte îi indică proprietarului ora.

Cadran solar vertical pe calcanul casei

După câţiva ani buni, în 2012, dl. Miholcsa Gyula a realizat un alt cadran solar, de această dată pe calcanul locuinței, din aceleași motive: ca ornament și pentru urmărirea evoluției umbrei gnomonului. Deși cadranul solar este în fond o piesă extrem de simplă, alcătuită doar dintr-un băț și niște linii, fără componente în mișcare, el se află într-o legătură permanetă cu mișcările planetei noastre în jurul soarelui și a propriei axe, legătură pe care o și etalează în fiecare moment prin simpla umbră a gnomonului. Măsurănd declinația peretelui sau abaterea acestuia de la direcția est-vest (36,2° E), dl. Miholcsa a putut să facă planul cadranului solar cu ajutorul programului Shadows. Gnomonul a fost amplasat în cel mai înalt punct posibil (6,5 metri față de sol), pentru a fi deasupra acoperișurilor clădirilor din jur. Gradațiile sunt realizate din sârmă de 3 mm, vopsite în negru, cifrele sunt tăiate din tablă subțire de aluminiu, vopsite tot în negru (pe peretele gri), de la 7 am la ora 2:30 pm (peretele având o declinație estică puternică, ceasul arată mai mult orele dimineții). Pentru estetică, a fost confecționat din tablă de fier un sector de cerc ce imită Soarele și razele lui, vopsit apoi cu vopsea de ulei aurie. Mărimea întregului cadran este de aproximativ 160 cm×160 cm. Gnomonul de 54 cm este direcționat conform unghiurilor rezultate din programul Shadows și arată către Nord.

Cadran solar vertical pe faţada casei

Văzând că ceasul solar amplasat calcan funcționează bine și arată frumos, același Miholcsa Gyula a prins curaj și a mai realizat unul pentru orele din a doua parte a zilei, pe fațada dinspre stradă a locuinței proprii (un perete cu declinație vestică), la o înălțime nu foarte mare, asumându-și astfel și un oarecare risc de deteriorare din partea unor posibile persoane răuvoitoare. Calculele pentru cadran sunt făcute în același program, aplicate însă altei declinații a peretelui (53,8°V). Fațada casei având o înfățișare simetrică, cadranul a fost proiectat în consecință, pentru a se încadra bine între două ferestre. Lățimea sa este de 1 metru, iar înălțimea de 70 cm. Cadranul preia culoarea albă a ornamentelor arhitecturale. Există același tip de gnomon și sector de soare ca pe celălat perete. Cifrele orelor (11 am – 7 pm) au fost cumpărate din magazin și au aceeași culoare aurie ca imaginea solară. Autorul a întâmpinat unele probleme la orientarea gnomonului. După câteva luni s-a remarcat o discrepanță în timpul indicat, care a fost corectată în bună parte prin modificarea unghiurilor gnomonului. Autorul a dedicat acest cadran trecătorilor, exprimându-și astfel speranța că vor prinde și ei gustul acestui hobby.

La Bistriţa

Cadran solar înclinat cu motive populare

Cam la 70 de kilometri spre nord, în Bistriţa, întâlnim singurul cadran solar în plan înclinat din țara noastră, despre care v-am relatat anul trecut. Ceasul solar este ușor vizibil din Str. Ecaterina Teodoroiu pe acoperișul unei anexe gospodărești, unde s-a amplasat un panou explicativ pe care sunt trecute corecțiile necesare în funcție de anotimp pentru a transforma timpul solar în timp legal, atât sub formă grafică (o sinusoidă), cât și tabelară. Orele sunt înscrise pe plăcuțe care se pot schimba în funcție de sezon, pentru a permite adaptarea la ora de vară. Concepția artistică și realizarea piesei aparțin dl. Damaschin Berende. Cadranul solar a fost finalizat în toamna anului 2015. Construcția lui a presupus mai întâi marcarea direcției nord-sud pe suprafața înclinata, ridicarea gnomonului spre nordul geografic la unghiul potrivit și apoi marcarea empirică a liniilor orare la 1 septembrie, una din cele 4 zile din an în care ecuația timpului se anulează și timpul solar adevărat coincide cu timpul solar mijlociu. Cadranul a fost pictat pe un panel OSB cu vopsea pe bază de apă în speranța că aceasta nu va ataca lianții folosiți la fabricarea plăcii. Motto-ul latin ales pentru acest cadran, “Sine sole sileo” (“Fără soare eu rămân tăcut)” vine în completarea individualității piesei. Merită remarcate câteva elemente deosebite de decor.

• Cocoșul din vârf, în esență o pasăre solară, cu privirea ațintită spre răsărit, fixând astfel în spațiul bistrițean direcțiile cardinale 
• Stâlpul, cel mai des întâlnit monument mitic la români fie ca element arhitectonic (casă, biserică, târnaț, poartă, gard), fie ca stâlp funerar. Simbolistica lui este uimitoare și în esență reprezintă columna cerului, arborele vieții sau axa luminii, legatura între cer și pământ de unde pot pleca spre lumi cunoscute sau necunoscute cei evoluați spiritual. Rozeta mare din capătul stâlpului constituie un simbol solar românesc, prezent începând cu poarta sanctuarului de la Sarmizegetusa și pe diverse creații artistice populare românești, iar rozeta mică din motivul alb negru de la bază reprezintă simbolul geometric plan al cerului, cifra 8 culcata - infinitul, analema.
• Dintele de lup poartă în el spiritul lupului dacic și îl regasim umplând câmpuri ornamentale pe aproape orice lucrare cu motive populare românesti, dar și în portul tradițional românesc de prin toate regiunile.
• Tehnicile pentru realizarea stâlpului: cioplire (stilizarea coloanei infinitului), crestare (rozeta mare superioară), incizie (dintele de lup, rozetele mici)

Geamănul sud-estic ("Ziua").

Geamănul nord-vestic ("Noaptea")

Panoul explicativ pentru cadranele solare gemene

Două cadrane solare botezate afectuos "Gemenii" au fost amplasate în toamna târzie a anului 2015 de către acelaşi Damaschin Berende la jumătatea străzii Zorilor din Bistrița (o denumire parcă predestinată!), pe doua clădiri aflate față în față. Autorul lor a ales programul Orologi Solari pentru proiectare, încorporând corecția de longitudine a orașului și ajustându-le astfel pentru timpul legal român (ora de iarnă). Alăturat există un tabel explicativ care ajuta observatorul să utilizeze cele două funcții ale cadranului: cea de ceas solar și cea de calendar, având marcate curbele solstițiale și echinocțiala. Cadranele au dimensiunea de 125 x 100 cm și sunt realizate prin printare pe o placă de PVC cu grosimea de 5 mm, iar gnomonul este realizat din tabla de inox cu grosimea de 5 cm. Punctul central al proiectului îl reprezintă cocoșul ca simbol solar care alungă spiritele nopții, cheamă soarele și anunță zorile, salvând lumea de primejdia duhurilor rele, dar și cercul pe care-l face observatorul urmărind umbra de la primele ore ale dimineții pe primul cadran (“Ziua”) până la asfințit pe al doilea cadran (“Noaptea”). Cercul reprezintă un simbol al universului și al echilibrului, al eternei reîntoarceri (ziua, noaptea, fazele lunii, anotimpurile). Cocoșul nu l-a stilizat nimeni mai bine decât Brancuși, care zicea el "m-a vrajit și nu mă mai lasă",  așa ca dl. Berende a ales liniile sale pentru a realiza gnomonul pe ambele cadrane, acesta stând în picioare pe "Ziua" și rasturnat pe "Noaptea", fascinant fiind de cum prinde viață prin umbra care se mișcă și își schimba atitudinea pe cele doua cadrane. Desigur, pentru observatorul neinițiat este mai greu să asocieze gnomonul cu un cocoș, așa că autorul a mers mai departe și cu fața spre răsărit a așezat un cocoș pe "Ziua", asta cerând un corespondent pentru "Noaptea" – bufnița care în simbolistica populară românească este protectoarea somnului și a nopții (numai atunci cand țipa și asta în mod repetat vestește moartea). Ca simboluri mai regăsim spirala, un simbol de continuă mișcare care inspiră trecerea timpului și atâtea altele (o regăsim în arta populară romanească tulburator pe furcile de tors sau pe ploștile de nuntă). Autorul a ales mai apoi sa învelească totul într-un "țol" curat românesc - chenarul dinte de lup.