Astronomul francez Charles Messier (1730-1817) se făcuse de rușine în 1758, atunci când astronomii de pretutindeni se pregăteau să întâmpine întoarcerea cometei Halley.
Messier își propusese să fie prima persoană care revede cometa Halley. Întoarcerea cometei fusese prezisă pentru anul 1758 cu mai bine de jumătate de secol în urmă de către englezul Edmund Halley. Messier se dedică trup și suflet demersului, căutând obiectul printre stele timp de un an jumate.
O cometă se recunoaște după "coada" sa caracteristică. Dar coada apare abia târziu, când cometa e aproape de Soare. La depărtare mare, privită prin telescop, o cometa seamănă mai degrabă cu o stea obișnuită, înconjurată de un mic norișor luminos, difuz. Dar spre deosebire de restul stelelor, o cometa își schimbă poziția relativ la fundalul stelar, oră de oră, urmare a mișcării sale orbitale.
În toamna lui 1758, Messier descoperă în constelația Taurul ceva ce semăna, la prima privire, cu obiectul căutat. Observații ulterioare îi arată însă că norișorul își păstra poziția printre stele, deci nu putea fi vorba de o cometă!
Dezamăgit, francezul nostru își propune să alcătuiască o listă a obiectelor cerești similare ca aspect cometelor, astfel încât nici el și nici colegii săi de breaslă să nu mai fie păcăliți pe viitor. Cometa Halley este reperată până la urmă de un fermier saxon pe nume Johann Georg Palitzsch, în decembrie 1758, iar când Messier iese la rampă cu propria sa descoperire este luat în derâdere.
Cu trecerea timpului, lista francezului este extinsă treptat și ia forma unui Catalog cu peste 100 de obiecte "păcălici", similare ca aspect cometelor - coșmarul oricărui vânător de comete adevărate! Ironia face ca francezul să dobândească celebritatea tocmai prin pseudo-cometele din respectivul Catalog Messier, cum ajunge el sa fie denumit, și mai puțin pentru multitudinea de comete autentice pe care le va descoperi de-a lungul vieții.
Messier era exemplul clasic al omului dedicat în totalitate pasiunii sale: "vânătoarea de comete". Se spune că doar în noaptea în care i-a murit soția a fost nevoit să abandoneze "vânătoarea" pentru a veghea la căpătâiul muribundei. Întâmplare sau nu, absența sa de la telescop în acea seară se suprapune cu descoperirea unei noi comete de către un alt coleg astronom. La scurt timp după aceea, când un musafir îi prezintă condoleanțe pentru pierderea suferită, Messier mărturisește cât de supărat fusese de ratarea a ceea ce putea fi cea de-a treisprezecea cometă a sa. După o pauză stânjenitoare de conversație între cei doi bărbați, francezul nostru se pare că realizează gafa comisă, adăugând: "Biata femeie!"
Cât despre presupusa cometă din constelația Taurul, ea primește indexul de catalog M1 (M de la Messier). Astăzi o cunoaștem și sub numele de Nebuloasa Crabului (Racului), poreclă primită în 1844 urmare a schițelor întocmite la observatorul lui William Parsons, al treilea Duce de Rosse. Se pare că bunul Lord a recunoscut în imaginea încețoșata cleștele unui rac. Dar vă lăsăm să judecați și singuri. Obiectul este rezultatul unei explozii stelare și se află la 6500 ani-lumină de noi.
Messier își propusese să fie prima persoană care revede cometa Halley. Întoarcerea cometei fusese prezisă pentru anul 1758 cu mai bine de jumătate de secol în urmă de către englezul Edmund Halley. Messier se dedică trup și suflet demersului, căutând obiectul printre stele timp de un an jumate.
O cometă se recunoaște după "coada" sa caracteristică. Dar coada apare abia târziu, când cometa e aproape de Soare. La depărtare mare, privită prin telescop, o cometa seamănă mai degrabă cu o stea obișnuită, înconjurată de un mic norișor luminos, difuz. Dar spre deosebire de restul stelelor, o cometa își schimbă poziția relativ la fundalul stelar, oră de oră, urmare a mișcării sale orbitale.
În toamna lui 1758, Messier descoperă în constelația Taurul ceva ce semăna, la prima privire, cu obiectul căutat. Observații ulterioare îi arată însă că norișorul își păstra poziția printre stele, deci nu putea fi vorba de o cometă!
Dezamăgit, francezul nostru își propune să alcătuiască o listă a obiectelor cerești similare ca aspect cometelor, astfel încât nici el și nici colegii săi de breaslă să nu mai fie păcăliți pe viitor. Cometa Halley este reperată până la urmă de un fermier saxon pe nume Johann Georg Palitzsch, în decembrie 1758, iar când Messier iese la rampă cu propria sa descoperire este luat în derâdere.
Cu trecerea timpului, lista francezului este extinsă treptat și ia forma unui Catalog cu peste 100 de obiecte "păcălici", similare ca aspect cometelor - coșmarul oricărui vânător de comete adevărate! Ironia face ca francezul să dobândească celebritatea tocmai prin pseudo-cometele din respectivul Catalog Messier, cum ajunge el sa fie denumit, și mai puțin pentru multitudinea de comete autentice pe care le va descoperi de-a lungul vieții.
Messier era exemplul clasic al omului dedicat în totalitate pasiunii sale: "vânătoarea de comete". Se spune că doar în noaptea în care i-a murit soția a fost nevoit să abandoneze "vânătoarea" pentru a veghea la căpătâiul muribundei. Întâmplare sau nu, absența sa de la telescop în acea seară se suprapune cu descoperirea unei noi comete de către un alt coleg astronom. La scurt timp după aceea, când un musafir îi prezintă condoleanțe pentru pierderea suferită, Messier mărturisește cât de supărat fusese de ratarea a ceea ce putea fi cea de-a treisprezecea cometă a sa. După o pauză stânjenitoare de conversație între cei doi bărbați, francezul nostru se pare că realizează gafa comisă, adăugând: "Biata femeie!"
Cât despre presupusa cometă din constelația Taurul, ea primește indexul de catalog M1 (M de la Messier). Astăzi o cunoaștem și sub numele de Nebuloasa Crabului (Racului), poreclă primită în 1844 urmare a schițelor întocmite la observatorul lui William Parsons, al treilea Duce de Rosse. Se pare că bunul Lord a recunoscut în imaginea încețoșata cleștele unui rac. Dar vă lăsăm să judecați și singuri. Obiectul este rezultatul unei explozii stelare și se află la 6500 ani-lumină de noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu