14 iulie 2011

Câte colțuri are o stea?

Pune câțiva copii să deseneze o stea! Rezultatul va fi de fiecare dată aproape același. Subconștientul asociază conceptul stelei cu o figură specifică. Nu contează dacă numărul colțurilor este mic sau mare, par sau impar, imaginea este recunoscută imediat oriunde și asociată domeniului bolții cerești. De ce e însă așa? Și câte colțuri are până la urmă o stea?


"Cobori în jos, luceafăr blând
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând.
Și viața-mi luminează!"
 Mihai Eminescu - Luceafărul
Dacă privim stelele cu ochiul liber constatăm, ca Eminescu, că stelele sclipesc cu raze. Colțurile din redarea grafică a stelei reprezintă tocmai razele simplificate. Un artist ar spune că ele sunt, de fapt, stilizarea unei realități observate.

Ochii noștri ne joacă însă o festă. Știm că stelele sunt în realitate sfere strălucitoare imense de plasmă, întocmai ca Soarele nostru, dar situate la distanțe "astronomice" față de Pământ. Razele de lumină pe care abia le percepem nu există de fapt! Explicația fenomenului ne este dată de către fizicianul și medicul german Hermann von Helmholtz (1821-1894), citat de Perelman în cartea sa "Astronomie amuzantă":
"Imaginea punctelor luminoase, formată în interiorul ochiului, sclipește neîntemeiat. Vina o poartă cristalinul, ale cărui fibre sunt așezate în șase direcții radiale. Razele care ni se par că provin dintr-un punct luminos - de exemplu de la stele sau de la lumini îndepărtate - nu sunt altceva decât manifestări ale conformației radiale a cristalinului. Cât de generalizat este acest neajuns al ochiului reiese din faptul că orice obiect strălucitor se spune, de obicei, că are formă de stea".

Dacă vreți să vedeți stelele ca mici puncte luminoase lipsite de raze, așa cum sunt ele cu adevărat, puteți aplica metoda indicată de Galileo Galilei cu mai bine de 400 de ani în urma: le priviți printr-un orificiu extrem de mic (de exemplu. printr-o gaură de ac). Procedând astfel, percepeți doar o fâșie de lumină extrem de îngustă, care poate trece prin "ochiul plasei" radiale a țesutului cristalin.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...