La începutul fiecărui anotimp are loc o sărbătoare importantă, cea "oficială", corespunzătoare momentului de trecere cosmică (echinocţiu sau solstiţiu), urmând ca după 40 de zile să fie celebrată o sărbătoare populară cu semnificaţie ascunsă.
Pentru creştini astăzi este Întâmpinarea Domnului, când, conform tradiţiei, în ce-a de-a patruzecea zi de la naştere (Crăciun, solstiţiul de iarnă), Maria şi Iosif l-au dus pe pruncul Isus la templu, unde a fost recunoscut de către profeţi ca aducătorul de lumină. Tema secretă a acestei sărbători o constituie reîntoarcerea luminii solare: zilele se măresc, aducând cu ele speranţa unei noi primăveri.
Găsim alte asemenea "sărbători secrete" dacă numărăm patruzeci de zile :
- după începutul primăverii (echinocţiul vernal): 1 mai sau Armindeniul (sărbătoarea vegetaţiei, când ţăranii îşi împodobesc porţile caselor cu crengi înverzite);
- după începutul verii (solstiţiul de vară): 1 august sau Ziua Macaveilor (ce altă asociere ilustrează mai bine căldura verii decât legenda conform căreia Macavei cel cu şapte capete iscusite este ars în cuptor de viu);
- după prima zi de toamnă (echinocţiul autumnal): 1 noiembrie, Ziua Tuturor Sfinţilor devenită Luminaţia în Ardeal, o sărbătoare închinată celor plecaţi în tenebrele lumii de dincolo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu