Cadranul pierdut din Zagon

Conacul Mikes după o fotografie din 1990.

În centrul comunei Zagon din fostul Comitat Trei Scaune (Haromszek, actualmente în mare parte județul Covasna), se află conacul Mikes-Szentekereszty, pe care am avut prilejul să-l vizitez săptămâna aceasta. Construcția, cea mai veche din localitate, monument istoric de interes național, este totodată casa părintească a scriitorului Mikes Kelemen (1690-1761), considerat a fi fondatorul literaturii maghiare transilvănene. Pe peretele sud-vestic al vilei baroce, între două ferestre, existase pe vremuri un cadran solar, astăzi dispărut. Ce soartă a avut acesta și cum arăta el odinioară? 

Unde a căzut meteoritul de la Mociu?

Meteoritul de la Mociu. Concepție apocaliptică proprie. 

Vizita la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare de anul trecut avea să-mi stârnească interesul pentru meteoriți, acele pietre căzute din cer care, după cum ne învață oamenii de știință, ar fi provocat chiar extincția dinozaurilor la un moment dat. Dar, în retrospectivă, fascinația mea pentru această categorie specială de bolovani se datora nu atât puterii lor distructive cu care natura îi înzestrase (și în esență regulatoare, de "bici al lui Dumnezeu" pentru speciile terestre dominante), ci mai degrabă "vieții romanțate" a acestora, pornind de la nașterea lor undeva departe, în buricul cosmosului arhaic și până la decesul lor subit marcat prin prăbușirea peste mașina, casa sau grădina vecinului de alături. Pe 3 februarie 1882, la nici 40 de km de Cluj, căzuse cel mai mare meteorit din România, iar eu îmi pusesem în gând să-l găsesc.

Cadranul solar de La Piazzetta

La Piazzetta. Cadran solar.

Dacă ești din Cluj probabil ai auzit de localul La Piazzetta, deschis pe Bulevardul Eroilor la nr. 21, acolo unde pe vremuri cumpărai robineți și garnituri de la magazinul Fierul. Toți sunt de părere că designul interior al localului, gândit sub forma unei piazzette în stil renascentist, merită nota 10, dar în privința calității serviciilor nimeni nu pare foarte mulțumit (șuruburi în mâncare - rămășițe de la Fierul?, greșeli în meniu, diverse scăpări culinare, pâine mucegăită). Oricum ar fi mâncarea, probabil ai remarcat pe peretele din dreapta al coridorului de acces o ciudățenie gradată din ceramică și tija metalică aferentă, dar nu ai știut până acum ce reprezintă. Îți spun eu: e singurul cadran solar din Cluj expus într-un restaurant.

Cadranul a fost marcat cu cifre romane pentru intervalul orar 7 a.m. - 5 p.m., cu poziția orei 12 decalată față de verticală, ceea ce denotă o ușoară rotire a piesei spre stânga față de normal, probabil din rațiuni artistice. Amplasat corect în aer liber, pe un perete sudic iluminat de Soare, ceasul ar funcționa fără probleme, cu observația că timpul solar indicat ar fi unul aproximativ, bazat pe vechiul sistem al așa-ziselor ore sezoniere sau biblice, în care ziua-lumină era împărțită în 12 părți egale a căror durată varia însă în funcție de anotimp. 

Căutând-o pe Venus

După cum vă spuneam, duminică au fost îndeplinite condițiile necesare pentru observarea planetei Venus pe timp de zi: elongația o depărtase pe aceasta suficient față Soare și, în plus, o Lună timidă putea servi drept geamandură în infinitul oceanului ceresc, indicând calea spre astru.

Poziția secerii lunare în timpul zilei

Apariția diurnă a lui Venus

Venus lângă Lună pe 8 septembrie 2013, ora 15:00. Simulare.

Se zice că  în timpul unei vizite la Luxembourg Napoleon Bonaparte s-a arătat ofensat că oamenii, în loc să-i acorde atenție lui, își îndreptau privirile mai degrabă spre cer pentru a observa o apariție stelară curioasă. Oamenii priveau de fapt planeta Venus în miez de zi. Nu-i de mirare că multe din OZN-urile de azi se dovedesc a fi în realitate planeta frumuseții! Venus este cel mai strălucitor corp ceresc cu excepția Soarelui și Lunii. 

Duminică planeta se va afla în apropierea secerii lunare din stânga Soarelui, fapt care va ușura identificarea sa pe cer cu ochiul liber. Cu putin noroc și vedere bună o puteți găsi chiar și ziua în amiaza mare, înainte de înserare, mai ales dacă priviți cerul dintr-un loc umbrit. Dar abia apusul Soarelui va dezvălui frumusețea compoziției pe de-a-ntregul, cu Luna, Venus și Saturn aliniate cu Spica, principala stea din constelația Fecioara.

Ar fi putut să fie un cadran solar! (II)

Proiectul Parcului Nou de la Reghin

La Reghin ar fi trebuit să răsară un parc nou din fonduri guvernamentale, prin Programul național de îmbunătățire a calității mediului . Proiectul și studiile tehnice au fost aprobate de Consiliul Local încă din 2009, iar contractul de lucrări s-a semnat în 2011. Zona de agrement de lângă Pădurea Rotunda urma să cuprindă pe lângă mulți copaci și o fântană decorativă, un lac, cascade, locuri de picnic si chiar un curs de apa de 8 m lățime.  Mai mult, înainte de campania electorală din 2012, primarul și-a anunțat intenția de a instala acolo un ceas solar.

Reghinenii au acum un nou primar (de fapt, o primăriță), iar lucrările la noul parc cu cadran solar nu au fost finalizate nici până azi. Acest fapt a atras critici și chiar a alimentat unele teorii conspiraționiste privind deturnarea destinației terenului în cauză. 

Săptămâna trecută am scris un e-mail firmei care a elaborat proiectul parcului, în care îi rugam să-mi ofere câteva detalii despre ceasul solar propus a se realiza. Nu mi-a răspuns nimeni la mesaj, probabil m-au crezut nebun. 

Din fericire la Primărie am avut mai mult noroc, dar răspunsul lor oficial avea să-mi dezumfle definitiv gogoașa:

În proiectul aprobat de AFM (Administrația Fondului pentru Mediu) nu este prevăzut un ceas solar. Toate lucrările începute și neterminate s-au suspendat  până în 2014, din lipsă de fonduri.

Biserica cu Cocoș

Biserica cu cocoș. Vedere din Str. Moților

Aproape de intersecția străzii Moților cu George Coșbuc găsim un interesant edificiu de cult construit la început de secol XX, a cărui denumire populară se trage de la o decorațiune aparte. Biserica reformată a lui Kos Karoly ne oferă pretextul ideal pentru a investiga mitologia cocoșului.