Am tipărit și pentru anul 2018 un calendar astronomic de perete ilustrat cu ceasuri solare din România. Calendarul cuprinde o serie de informații astronomice zilnice (declinația Soarelui, valoarea ecuației timpului, zodiile, vârsta și fazele Lunii), dar și periodice (solstiții și echinocții, sărbători legale, aplicabilitatea orei de vară etc.). Iată de pildă cum arată luna Ianuarie:
Cei care sunt deja familiarizați cu ediția 2017 vor observa câteva schimbări. În primul rând, formatul este acum mai mare și mai aerisit (copertă + 12 file + suport, 33x48 cm), ceea ce permite adnotarea celulelor calendarului de către utilizator (de ex. personalizare cu zile de naștere, programări), dar și decuparea fotografiilor în vederea utilizărilor diverse. Apoi, pentru a ușura transformarea timpului lunar în timp solar, am introdus cu cifre romane un număr care să reflecte vârsta Lunii, adică numărul de zile scurse de la ultima Lună Nouă. Valorile pentru ecuația timpului sunt acum redate în minute zecimale în loc de minute și secunde. Câteva informații astronomice noi au fost de asemenea adăugate (datele Super Lunilor, Mini Lunilor, Lunilor albastre etc.) Textul explicativ nu mai este pe verso-ul coperții, ci a fost mutat la finalul calendarului.
Iată câteva utilizări astronomice posibile ale acestui calendar:
• Declinația solară ajută la stabilirea zilelor solare pereche, adică datele calendaristice egal depărtate de solstiții în care Soarele urmează același traseu diurn pe cer și fenomenul luminos se repetă întocmai;
• Valoarea ecuației timpului este folosită la transformarea orei ceasurilor solare în timp mediu, adică ora ceasurilor comune (sau viceversa);
• Zodiile au menirea de a împărți anul în subdiviziuni relevante din punct de vedere astronomic, fiind de fapt o expresie romanțată a longitudinii solare cerești; ele figurează uneori pe ceasurile solare ca marcaje sezoniere;
• Calendarul dezvăluie modul în care se poate citi ora de pe un ceas solar chiar și în timpul nopții, pe baza Lunii, fazele lunare fiind în esență un produs al luminii solare împrumutate de satelitul nostru natural;
• Solstițiul de iarnă indică ziua cea mai scurtă din an pentru emisfera nordică, iar solstițiul de vară pe cea mai lungă, în vreme ce la echinocțiul de primăvară și la cel de toamnă Soarele se află în planul ecuatorului terestru, iar ziua și noaptea au durate aproximativ egale.
La realizarea calendarului au contribuit cu fotografii domnii Andrei Pocora (Constanța), Dimitrie Olenici (Suceava) și Adrian Miu (Buziaș/Timiș). Publicația apare sub însemnele Societății Române pentru Astronomie Culturală.
Calendarul Timpul Soarelui 2018 poate fi achiziționat de pe site-ul AstroVest sau din Cluj-Napoca de la Librăria UBB (Str. Napoca nr. 11, începând cu data de 4 ianuarie).