7 septembrie 2016

Lunetă astronomică home-made

Telescop home-made,
realizat din două lentile simple și tuburi de PVC

Să-ți cumperi un telescop nu mai reprezintă în zilele noastre un efort financiar chiar atât de mare. Cu totul alta era situația înainte de '89, când instrumentele optice se procurau cu dificultate și astronomii amatori erau nevoiți să recurgă la materiale comune pentru a le construi în regie proprie. De pildă, combinând două lentile convexe de ochelari, una cu distanță focală mare jucând rolul obiectivului (=capătul dinspre obiect) și una cu distanță focală mică pe post de ocular (=capătul dinspre ochi) se putea construi o lunetă astronomică care să mărească imaginile de 20-40 de ori, în condițiile în care binoclurile apropiau numai de 7-10 ori. Cum funcționa un asemenea ansamblu optic? O primă imagine se forma în spatele lentilei obiectiv, la nivelul planului focal, iar această imagine era apoi mărită de către ocular după principiul unei lupe și transmisă pe retina ochiului. 

Mircea Pteancu a scris un îndrumar scurt, dar extrem de bun pentru construirea unei lunete astronomice. Pentru obiectiv el recomandă o lentilă convexă cu un metru distanța focală, iar pentru ocular tot o lentila convexă, cu distanța focală între 25mm și 50mm. Desigur, opticienii folosesc mai degrabă dioptria pentru a desemna puterea lentilelor. Astfel, o lentilă pozitivă de o dioptrie va avea distanța focală de 1 metru, una de două dioptrii va focaliza imaginea la 50 de centimetri, alta de 4 dioptrii la 25 de centimetri și așa mai departe. Revenind la lunetă: obiectivul și ocularul se află în două tuburi împreunate, capabile să culiseze unul într-altul. Lungimea tubului obiectiv trebuie să fie apropiată de cea a distanței sale focale (în cazul nostru 1 metru), iar tubul ocularului trebuie să fie prelungit în spatele lentilei cu o distanță egală cu focala lentilei oculare minus 10 mm pentru ca la apropierea ochiului planul focal să cadă pe retină. Pentru focalizarea imaginii, tubul ocularului se apropie sau depărtează până când planul focal al lentilei ocular va coincide cu planul focal al lentilei obiectiv. În plus, pentru a obține o imagine cât mai bună, lipsită de defecte sau aberații optice, se obișnuiește să se folosească doar zona axială a lentilelor, prin diafragmare. Astfel, obiectivul va avea chiar în fața sa o diafragmă de 25 mm, iar ocularul va fi diafragmat pe ambele părți. Pe partea ochiului, în spatele ocularului, se instalează o diafragmă de 10 mm, iar diametrul diafragmei din fața ocularului trebuie calculat în funcție de focalul acestei lentile și anume trebuie să fie de 1/3 maxim 1/2 din focalul său, deci 8 mm pentru lentila de 25 mm sau de 16 mm pentru cea de 50 mm. Dacă se respectă aceste reguli simple se obține o lunetă cu imagini foarte bune pe axa optică, dar cu un compromis pe partea de luminozitate și putere de separare ("rezoluție") care însă nu ar trebui să deranjeze la acest nivel. Puterea de mărire a instrumentului construit este dată de raportul distanțelor focale pentru lentilele utilizate (1000/25=40X sau 1000/50=20X).

Folosind această rețetă am realizat de curând o lunetă astronomică cu un raport focal sau o putere de mărire 20X. Cele două lentile convexe folosite au fost cumpărate de pe pe Internet la un cost de circa 50 de lei. Lentila obiectiv are un diametru de 50 mm și o distanță focală de 1000 mm, iar lentila ocular 50 mm cu 50 mm. Lentilele au fost montate în două tuburi PVC, care au mai costat înca circa 10 lei, aducând costul total al proiectului undeva la 60 de lei - bineînțeles, fără trepied :)

Această lunetă simplă permite observarea principalelor formațiuni și cratere lunare mai ales în preajma primului și ultimului pătrar. Mai jos găsiți două fotografii realizate cu telefonul mobil prin ocular, dar imaginile live sunt mai frumoase și mai pline în detalii.

Câmpul vizual al lunetei home-made
Detalii lunare cu luneta home-made

6 septembrie 2016

Reguli meteo din bătrâni


Observațiile îndelungate ale oamenilor au evidențiat o anumită ciclicitate meteorologică. Înainte să existe prognoze bazate pe principii științifice sănătoase, lumea satului avea propriile ei reguli de stabilire a timpului probabil. Iată câteva asemenea reguli, în funcție de luna calendaristică. Multe dintre ele se confirmă și azi.

Luna Ianuarie (Gerar)

  • În ziua de anul nou de se va roși cerul spre răsărit va fi an ploios. 
  • Noaptea de anul nou, de va fi lină și senină, an bun prorocește. 
  • Ploaie ori moină, în ziua de Bobotează, scumpete mare. 
  • Ianuarie moale aduce primăvară friguroasă. 
  • În 8 ianuarie soarele intră în zodia vărsătorului de apă cu stăpânire până în 7 februarie. De va tuna în aceste zile, plugarii vor avea pagube în semănături. 
  • În 14 de va fi senin, anul va fi bun, de va fi tulburat boală la dobitoace; ploaie, vestește scumpete, apă multă, vin puțin; apă puțină vin mult.


Luna Februarie (Făurar) 

  • Zăpada în Faur întărește semănăturile. 
  • Faur urât și Maiu frumos e un an mănos, dacă nu-i înghețul prea mare. 
  • Apele curgătoare calde vestesc ger. 
  • Dacă ziua 16 (Pamfilie) va fi cu soare, va urma încă iarnă în putere. 
  • Viforele ce nu vin în Faur se răzbună la Paști. 
  • Negura din Apus arată ger. 
  • La dragobete (cap de primăvară), iese ursul din bârlog și de'și va vedea umbra (adecă de va fi soare) intră iarăși în culcuș, că va mai fi ger. 
  • Ciobanii mai bucuros văd lupul, decât soarele.


Luna Martie (Germănar)

  • De va fi frig în 7 Martie, vine iarna cea mică. 
  • De multe griji va scăpa plugarul, dacă în noaptea de bunăvestire va fi senin. 
  • Martie răcoros n'aduce an mănos. 
  • Cu cât mai uscat va fi Martie, cu atât mai umed va fi Aprilie. 
  • Zăpada dela sfârșitul lui Martie împuținează vinul. 
  • Roua din Martie se face ploaie în Aprilie. Tunete în Martie arată an mănos. 
  • Pulberea de pe drum se cântărește cu aur, iar tunetele din vreme vestesc foamete târzie.


Luna Aprilie (Prier)

  • Prier frumos, Maiu viforos. 
  • Prier umed aduce binecuvântare. 
  • Negura din Aprilie, la răsărit și miazăzi, e semn bun. 
  • De tună în Aprilie, nu te mai teme de ger. Prier frumos, vară furtunoasă. 
  • De vor fi flori multe de vișine și bune, trage nădejde la vii. 
  • Prier priește când plouă și ninge.


Luna Mai (Florar)

  • Roua de seară și răcoarea din maiu aduc fân și vin mult. 
  • Ploaia caldă din Maiu e binecuvântare. 
  • Roiul din Maiu prețuiește un car de mălaiu. 
  • Gândacii mulți vestesc an mănos. 
  • Mai ploios, Iunie frumos. 
  • De e brumă între Sfântu Gheorghe și Armindeni va bruma și între Sânte-Mării.
  • Când sunt greeri mulți, va fi fân puțin. 
  • Tunetele dese arată an roditor. 
  • Ploaia din mai dă fân destul, pâine și vin bun. 
  • Rusalii ploioase, culesuri frumoase.


Luna Iunie (Cireșar)

  • Iunie mai uscat decât umed umple buțile cu vin. 
  • Oamenii și vântul de iunie curând se schimbă. 
  • Iunie umed și rece strică întreg anul. 
  • Călătoria furnicilor vestește timp bun. 
  • Omidele multe sunt semne de vin și grâu mult. 
  • Săritul peștilor vestește furtună. 
  • De sunt bureți mulți, iarna viitoare are să fie ușoară. 
  • Rusalii umede, Crăciun gras.


Luna Iulie (Cuptor)

  • Căldura mare din Iulie însemneză an bun. 
  • Dacă păianjenul își rupe pânza în două, va ploua. 
  • Dacă luna plină are curte la ameazi și răsărit, urmează timp senin, statornic. 
  • Mușinoaiele de furnici mai ridicate ca de obiceiu, vestesc iarnă grea! 
  • Ce nu poate coace Iulie nu pot frige nici lunile ce vin.


Luna August (Măsălar) 

  • Negura de pe livezi și râuri, de se arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun și statornic. 
  • Ploaia din August subțire vinul. 
  • Vânturile de miază-noapte aduc timp statornic. 
  • Dacă timpul în ziua de Fotie (12) va fi frumos, și toamna va fi frumoasă. 
  • Dacă barza (cocostârcul) ciocăne, plouă. 
  • Când sunt alune multe va fi iarnă grea.


Luna Septemvrie (Răpciune)

  • Toamnă caldă, iarnă lungă. 
  • De cade ghinda înainte de Sf. Mihaiu iarna se pune curând.
  • Răpciune cald, brumărel rece și umed. 
  • După Sf. Mărie să nu porți pălărie. 
  • Tunetul din Septemvrie vestește multă neauă în Faur și an mănos. 
  • Plecare timpurie a rândunelelor înseamnă că și iarna vine curând. 
  • Paele, fânul și ovăsul, sunt ca banii cei vechi și prietenii cei buni.


Luna Octomvrie (Brumărel)

  • Brumărel și Mărțișor sunt luni suriori. 
  • Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. 
  • Gerul și frigul din Octomvrie îmblânzește pe Ianuarie și pe Faur. 
  • Șoarecii de câmp de se trag cătră sat, iarna e aproape. 
  • Neaua și frigul de Octomvrie aduce Ianuarie moale. 
  • Când arborii țin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea și la anul vor fi multe omide.


Luna Noemvrie (Brumar) 

  • De plouă la începutul lui Brumar, săptămâna Crăciunului va fi geroasă. 
  • Brumar se potrivește cu Mărțișor. 
  • Neaua multă de pe pomi înseamnă muguri puțini de cu primăvară. 
  • Șoarecii de câmp de se mai arată, iarna e departe. 
  • Oile au măsele de fier, dar rânză de lână.


Luna Decemvrie (Indrea)

  • De se arată multe gâște sălbatice și iepurii se apropie de sat, va fi iarnă grea. 
  • Decemvrie, geros la început, ține gerul 10 săptămâni. 
  • Moș Crăciun zăpădos prevestește un an mănos. 
  • De va fi Crăciun ploios, vor fi Paștele friguroase. 
  • Indrea generos aduce an mănos. 
  • Ochii stăpânului îngrașă vitele.

Sursa: Eparhia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului - Vicariatul Alba Iulia, Calendar pe anul 1943, Tiparul tipografiei Alba, Alba-Iulia, 1942

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...