30 octombrie 2013

Despre cifra 7

7 vârste ale omului. Reprezentare medievală

Despre însuşirile şi puterile numărului şapte, pe care grecii îl numeau hebdomas, ne vorbeşte scriitorul roman Marcus Terentius Varro (116 - 27 îen) în prima dintre cărţile sale intitulate Hebdomade sau Despre portrete. Împărţirea vieţii omului în hebdomade - zece perioade a câte şapte ani, fiecare cu provocări şi trăsături specifice, datează încă din vremea poetului grec Solon (638 - 558 îen). Drept inspiraţie ar fi putut servi universul de deasupra, în care cifra şapte pare să joace un rol preferenţial. Stele de acest număr formează pe cer configuraţiile Carului Mare şi Carului Mic, a Pleiadelor, dar şi corpurile cereşti rătăcitoare cunoscute de antici: Mercur, Venus, Marte, Saturn, Jupiter, Soarele şi Luna. Cercurile cerului în jurul axei sunt de asemenea şapte: două polare, două tropice, ecuatorul şi cei doi coluri care unesc pe sfera cerească polii cu punctele de solstiţii respectiv echinocţii.

Sferă armilară, cuprinzând câteva dintre principalele cercuri cereşti.
Expoziţia Cabinetul de curiozităţi, Muzeul de Istorie a Transilvaniei.
Acest număr este prezent şi în zodiac, unde solstiţiul de vară se produce în al şaptelea semn de la solstiţiul de iarnă, iar cel de iarnă în al şaptelea semn faţă de cel de vară. Semnele cuprinse între solstiţiul de vară şi cel de iarnă erau: Capricornul, Vărsătorul, Peştii, Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, iar între solstiţiul de vară şi cel de iarnă: Racul, Leul, Fecioara, Balanţa, Scorpionul, Săgetătorul şi Capriconul. De la echinocţiu la echinocţiu, dacă folosim numărătoarea inclusivă, obţinem tot şapte semne zodiacale. 

Varro mai scrie că Luna îşi termină ciclul de învârtire în de 4 ori câte 7 zile = 28 zile, ceea ce se apropie de valoarea modernă care alcătuieşte luna siderală (27,32 zile), adică perioada în care satelitul nostru natural revine la aceeaşi poziţie prin raportare la stele. De altfel, tot 28 e suma în progresie aritmetică a primelor şapte numere naturale (1+2+3+4+5+6+7).

Luna fotografiată de mine prin telescop în noaptea de Revelion '13
Alte aspecte ale numărului şapte evocate de Varro, mai fanteziste, aparţin biologiei şi interesează aici mai puţin. Ele se referă la particularităţile ciclului embrionar, la limitarea înălţimii oamenilor la 7 picioare, la frecvenţa de pulsaţie a venelor şi arterelor etc. Aceste curiozităţi antice şi multe altele le-am găsit sintetizate în lucrarea învăţatului roman Gellius Aulus intitulată Nopţile Atice.

Aulus Gellius, Nopţile atice

25 octombrie 2013

Calendar astrologic la Huedin?


Biserica reformată din Huedin este o construcţie masivă, uşor de recunoscut prin turnul care adăposteşte un foişor de lemn. Forma actuală şi-a căpătat-o în secolul XVIII. Pe locul ei existase cândva o biserică mai modestă, incendiată de tătari pe la 1241-1242. În 1780 tavanul gotic a fost înlocuit cu unul din lemn casetat, decorat cu picturi stranii: o compoziţie caracterizată printr-un simbolism exotic. Aproape toate site-urile şi ghidurile turistice studiate de mine (1, 2, 3), atribuie colajului de imagini funcţiunea de calendar astrologic, reproducând practic aceeaşi sursă dar fără să ofere alte explicaţii.

Un calendar astrologic (aşa cum îl înţeleg eu) marchează cronologic, de exemplu pe zile, principalele evenimente cărora astrologia le atribuie semnificaţii: intrarea în mers retrograd sau direct a planetelor, aşa-zisele aspecte sau unghiuri cheie între corpuri, eclipse, intrarea sau ieşirea unui corp într-un/dintr-un semn zodiacal etc. Un exemplu poate fi găsit aici.

Autorul casetelor misterioase de la biserica din Huedin ar fi fost un meșter tâmplar sas stabilit la Cluj pe numele Lorenz Umling cel Bătrân (n. ca. 1707, Saschiz - d. 1790, Cluj), artizan despre care nu cunoaştem foarte multe deşi a pictat interiorul mai multor biserici din Ţara Călatei. Putem doar să bănuim că acesta ar fi putut intra în contact cu învăţăturile astrologice ale vremii. A se vedea cazul lui Stephanus/Istvan Wolphard, astrolog de renume şi totodată jude-primar al oraşului Cluj în secolul XVI.


Chiar şi aşa, oricât de mult am privit tavanul bisericii din Huedin cu ocazia vizitei mele de luni, nici eu şi nici dl. Corpodean nu am reuşit să discernem elemente astrologice, afară de casetele reprezentând Soarele (în spatele orgii) şi Luna. O fotografie panoramică cu tavanul găsiţi aici.

Tavanul casetat deasupra altarului
Fragment din tavanul casetat
Luna
Figurile nu seamănă nici a zodii, deşi am citit pe undeva (din păcate nu mai reţin sursa) că Elefantul pictat intr-un colţ de tavan ar ţine locul zodiei Taurul (!). Forţând imaginaţia, la fel de bine am putea spune că pantera de deasupra orgii simbolizează zodia Leul sau că sirena din colţul opus este de fapt încarnarea Vărsătorului. Dar aceste eforturi, pe alocuri absurde, nu conduc la ideea de calendar şi nici nu produc întotdeauna rezultat. Cum rămâne de pildă cu plantele şi păsările, cu vulturii si balaurii care nu au nici măcar cea mai mică corespondenţă zodiacală?

Elefantul

5 octombrie 2013

Asolizarea pe Lună, un trucaj? Mărturisiri subliminale

Danny ridicându-se de pe covor, Apollo 11 decolează.

Sunt convins că ați auzit despre această teorie conspiraționistă. În mare, susținătorii ei afirmă că de fapt nu am ajuns pe Lună (cel puțin nu în 1969), iar transmisiunea video de atunci a fost cea mai mare înșelătorie vizuală din istoria omenirii. O gogoașă imensă, dar totuși un film artistic de excepție regizat de nimeni altul decât genialul Stanley Kubrick (al cărui IQ se zonește că era 200). O mărturie a unui pact secret între regizor și guvern pentru a-i deschide larg celui dintâi ușile Hollywoodului. 

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...