Romulus Irimeș, electrician la uzina Carbochim din Cluj, astronom amator în timpul liber |
Pe rafturile prăfuite ale Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca se găsesc patru volumuri uitate de timp. Ele oferă detalii inedite asupra mijloacelor cu care un electrician clujean efectua observații astronomice, cu mai bine de 50 de ani în urmă. Frumos legate între coperți roșii și meticulos dactilografiate la mașina de scris, cărțile poartă un titlu auriu: Buletinul Observatorului Astronomic "Dealul Aluniş" Com.Baciu Nr.175/A Cluj.
Buletinele din patrimoniul BCU Cluj reprezintă o donație din partea autorului |
Aceste publicații anuale au fost editate între 1970-1974, o perioadă de efervescență maximă pentru astronomul amator clujean Romulus Irimeș, despre care am relatat și mai demult.
Fotografii cu clădirea vechiului Observator astronomic de pe Dealul Aluniș |
Fotografierea discului solar de către astronomi amatori constituia pe atunci o activitate dificilă, în primul rând datorită costurilor mari |
Un avantaj la observațiile prin proiecție era și că imaginea soarelui putea fi privită concomitent de mai multe persoane, aspect util în activitățile de popularizare a astronomiei pe care știm că Irimeș le derula atât la Observator, cât și în afara lui.
Popularizarea astronomiei prin proiecții solare mobile |
Lentila-obiectiv de 60 mm, cu o distanța focală 1112 mm, era găzduită în două tuburi culisante din metal, carton și PVC, care erau vopsite în interior cu vopsea de tablă școlară neagră. Luneta era instalată pe o montură ecuatorială înzestrată cu un cerc de ascensie dreaptă și declinație, cu reglare fină în ascensie. Paralel cu luneta, pe aceeași montură era instalat un telescop newtonian cu oglindă de 150 mm și distanță focală de 1175 mm. Acest telescop, la realizarea căruia Irimeș muncise 5 luni, mărea de circa 300 ori. El era destinat observațiilor de stele duble, îngrămădirilor stelare, stelelor variabile etc. Aștri precum Beta Lyrae, Beta Persei, XZ Andromedae, RW Tauri se bucurau de un interes deosebit.
Romulus Irimeș sub cupola Observatorului personal, lângă montura ecuatorială cu cele două telescoape |
Marcarea detaliilor solare prin proiecție la Observatorul din Dealul Aluniș |
Un alt telescop, cu oglindă de 260 mm și distanță focală de 3970 mm (!) depășea dimensiunile cupolei și era instalat în afara ei. Se pare că Irimeș avea planuri mărețe pentru observatorul său: voia să ridice o cupolă de 7 metri diametru pentru acest instrument, ba mai mult, își propusese chiar un telescop reflector și mai mare, cu oglinda de 910 mm, până în anii '80. A decedat însă înainte să apuce să le realizeze.
Romulus Irimeș și soția în fața Observatorului propriu, lângă tescopul de 260 / 3970 mm |
Clasă școlară în vizită la Observatorul din Dealul Aluniș. În dreapta, în fața telescopului de 260/3970 mm, îl regăsim pe Romulus Irimeș. |