Ceasul solar polonez de la Târgu Jiu

Ceasul solar polonez de la Târgu Jiu

Lista monumentelor istorice a județului Gorj consemnează existența unui ceas solar în Municipiul Târgu Jiu, datând din 1940. Citisem câteva articole (1, 2, 3, 4) despre el acum ceva vreme, sau mai exact despre circumstanțele în care a fost construit de către refugiații de război stabiliți aici, în fostul lagăr de lângă oraș, pentru o scurtă perioadă de timp, după agresiunea hitleristă asupra Poloniei din toamna lui 1939. 

Vechiul lagăr fusese la vremea lui un orășel de 6.000 de oameni, înzestrat cu drumuri de acces, alei, barăci, bucătării, cantine, puncte sanitare, săli de cursuri, o capelă și cimitir. Din ele se mai păstrează azi doar câteva morminte și ceasul solar. La el se poate ajunge pe un drum neasfaltat ce se desprinde din Strada Narciselor, dincolo de Cimitir, nu foarte departe de Coloana fără sfârșit a lui Brâncuși. Poziția exactă este marcată prin coordonatele 45,043249 grade N și 23,296707 grade E.

Monumentul constă într-o incintă împrejmuită cu gard metalic, în interiorul căreia se găsește cadranul propriu-zis: un cerc orar gradat turnat în ciment, cu o construcție adiacentă tip turn de circa 3 metri înălțime, pe care se mai pot recunoaște câteva basoreliefuri (unelte agricole, o corabie, două săbii încrucișate, două ciocane). În centrul cercului și pe turn se găsesc punctele de suport ale fostei tije metalice a cărei umbră indica pe vremuri ora.   

Pe cadranul circular se pot citi câteva inscripții:

• un șir de numere arabe de culoare deschisă, în relief, plasate spre interiorul cercului, de la 4 la 21, poziția orei 12 marcând nordul geografic.
• un șir de numere arabe de culoare închisă, în relief, plasate spre exteriorul cercului, de la 4 la 21, cu poziții ușor decalate față de primul șir
• "czas wsch.-europ." pe exterior și "czas słoneczny" pe interior, a căror traducere din polonă o găsim în jumătatea de est a cadranului: "timp est-european", respectiv "timp solar"
• "OBÒZ POLSKI W TARGU JIU, 1940 R", adică "Lagărul Polon la Târgu Jiu – 1940". Se presupune că litera R indică momentul ridicării Ceasului solar și anume luna septembrie (Równonoc Jesienna – echinocțiul de toamnă), marcând împinirea unui an de la sosirea polonezilor în tabăra de refugiați de la Târgu-Jiu.
• diferite marcaje liniare tip gradație

Detaliile constructive ne permit să formulăm o ipoteză asupra mecanismului de funcționare a piesei. Astfel, cadranul solar avea rolul să indice două feluri de ore: pe cel exterior orele fusului est-european, în fond o convenție în care se înscrie și România; pe cel interior orele locale adevărate date de poziția Soarelui pe cer. Îndrăznim să contrazicem presupunerea prof. dr. Zenovie Cârlugea, care scria într-un articol (pagina 34), de altfel bine documentat, că: 

"În partea exterioară a cercului-cadran sunt basoreliefate orele după fusul orar românesc, iar în partea interioară orele după fusul orar polonez. Puteau fi citite, așadar, simultan, ora României și ora Poloniei."

Să ne amintim că amiaza este momentul culminației superioare a astrului zilei, adică clipă în care Soarele atinge poziția cea mai înaltă pe cer din acea zi. În limbaj curent amiaza este deseori asociată cu ora 12:00, ceea ce este adevărat numai dacă ne ghidăm după ora adevărată dată de Soare. Căci în rest, dacă e să ne raportăm la ceasul de mână care urmărește o oră legală sau standard, valabilă pe tot cuprinsul României, amiaza fiecărei localități este întârziată cu un număr de minute direct proporțional cu diferența de longitudine până la meridianul orar de referință, în cazul nostru cel de 30° est, care trece undeva deasupra Mării Negre. 

Să luăm cazul municipiului Târgu Jiu, situat la o longitudine estică de 23°17'. Diferența față de meridianul orar de referință este de 30°-23°17'=6°43'. Cum Soarele parcurge 15° pe cer într-o oră (360°/24 h), putem afirma că, datorită diferenței de longitudine, Soarele întârzie la Târgu Jiu cu aproape 28 de minute. Această valoare reprezintă totodată decalajul între dispunerea celor două șiruri orare, după cum se poate vedea în fotografii. Pentru ca ceasul să indice și ora Poloniei, care se află cu un fus orar în urma României, diferența între cele două șiruri trebuia să atingă 60 de minute, și nu 28. 

Lipsindu-i gnomonul, acea piesă esențială care permite afișarea umbrei pe cadran, am întins o funie între cele două puncte vechi de sprijin ale tijei pentru a verifica acuratețea ansamblului.

Fotografia de mai sus a fost realizată pe 4 iulie, la 11:40 (oră de vară). După cum se poate vedea, umbra indică 10:39 pe cadranul exterior. Contabilizând diferența de o oră până la timpul de vară, care este adăugată artificial în ultima duminică a lunii martie și ecuația timpului pentru această dată, care este de 4 minute, putem conclude că precizia piesei este de ordinul minutelor, o performanță remarcabilă mai ales în condițiile unui gnomon provizoriu, imperfect.