"Dimensiunile craterelor lunare sunt enorme. Pe Pământ, cel mai mare crater atinge abia 10 km în diametru și este situat în insulele Hawai aparținând vulcanului Mauna Loa. La suprafața lunii însă dimensiunile craterelor sunt de zeci și sute de kilometri. Astfel, cel mai frumos crater lunar, Copernic, are un diametru de 90 km, adică aproape distanța în linie dreaptă între București și Predeal. Craterul Ptolemeu, cu un diametru de 185 km, are dimensiunile Podișului Transilvaniei, podiș înconjurat de munți întocmai ca un crater lunar."
Am observat în această seară luna la o zi după împlinirea primului pătrar cu gândul la fragmentul și la ilustrația de mai sus, pe le-am extras din cartea lui Ion Corvin Sângeorzan intitulată "Zece ore de astronomie", o lucrare de popularizare a astronomiei apărută la București în 1963. Fața lunii era ceva mai mult de jumătate iluminată, dar craterul Copernic zăcea încă ascuns în stânga undeva la umbră. În schimb, Ptolemeu era frumos vizibil în partea centrală a discului lunar, alături de alte două cratere mari: Alphonsus spre sud (locul impactării sondei americane Ranger 9) și Albategnius la sud-est. Ele m-au ajutat să trasez conturul României pe satelitul nostru natural, ajungând astfel și la o nouă percepție asupra dimensiunilor lunare. Interesant! După cum Transilvania alcătuiește centrul României de azi, tot așa și craterul Ptolemeu ocupă un loc central pe suprafața lunii vizibilă nouă.
Fotografia de mai sus, pe care am trasat conturul țării noastre, a fost făcută cu un aparat Canon Powershot A610, după un procedeu descris mai demult. Craterul mai mic vizibil către nordul lui Ptolemeu pe care l-am neglijat până acum poartă numele lui Sir William Herschell, descoperitorul planetei Uranus. Mai jos găsiți un extras relevant din lucrarea lui Antonin Rukl, "Moon Mars and Venus". Aici diametrul lui Ptolemeu este de "numai" 153 km.
Pentru cine dorește o fotografie mai detaliată cu cele 4+ cratere alăturate, iată una făcută cu telescopul de 106 cm de la Pic du Midi (Franța) în 1965, extrasă din lucrarea lui Zdenek Kopal "A New Photographic Atlas of the Moon".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu