Ştiaţi că la Cluj există un Muzeu al Apei? El a fost înfiiţat în 1992 la iniţiativa inginerului Leonida Truţă (1932-2012). Intrarea se face de pe şoseaua europeană spre localitatea Floreşti, pe partea dreaptă, cam la jumătate de kilometru după ce treci de Metro. Printre colecţiile muzeului se numără piese şi utilaje din istoria alimentării cu apă a oraşului de pe Someşul Mic: segmente de ţevi, canalizări, pompe, un utilaj manual de stins incendii, cişmele, diferite aparate de măsură şi control. Toate salvate de la distrugere şi depozitate aici din perioada în care dl. Truţă lucra la Regia de Apă.
 |
| "Colţul de geografie" de la Muzeul Apei |
Mai fascinant pentru mine este ansamblul de capace de canal situate de-o parte a aleii principale, unde te întâmpină următoarea inscripţie în patru limbi: "Trecătorule! Acum când paşii tăi s-au abătut pe aici grăbeşte-te încet şi citeşte cu luare aminte! Pe fiecare capac este scrisă o frântură din povestea apei şi dacă aceea scrisă în oraşul tău nu este aici străduieşte-te ca mâine să o cunoască toată lumea. Anno Domini 2007."
 |
| ing. Leonida Truţă (1932-2012) |
Povestea acestui loc retras e următoarea. Încă din timpul vieţii dl. Truţă colecţiona capace de canal din ţară şi peste hotare, obişnuind să ceară piesele ca donaţie din partea Primăriilor. Planul său era să recreeze harta lumii folosind capace de canal indigene. Unele provin din Republica Moldova sau Coreea de Sud, altele din Austria, Norvegia, Cehia, dar fireşte că şi Clujul este bine reprezentat. În centrul ansamblului este aşezată o masă metalică ovală unde pe placajul de alamă ocrotit de un plexiglas sunt gravate distanţele şi direcţiile principalelor oraşe ale lumii. Monumentul a fost proiectat de inginerul Truţă, fiecărui centimetru al gravurii corespunzând 250 de km reali.
Şi mai interesante sunt cele două plăcuţe "stradale" din teren, aşezate pe direcţii perpendiculare. Pe una scrie "Aleea Paralela 46 44 N", pe cealaltă "Aleea Meridian 23 37 E". De obicei se obişnuieşte marcarea prin monumente a liniilor geografice importante care trec pe deasupra oraşelor, cum este cazul meridianului de 15 grade. Acesta are câte o sculptură în oraşele pe care le străbate, precum Görlitz în Germania sau Gmünd în Austria. La noi în ţară, Paralela 45 avea pe vremuri un monument pe şoseaua dintre Ploieşti şi Băicoi, azi distrus în mare parte.
Ideea de a marca longitudinea şi latitudinea unui loc printr-o construcţie o găsesc extrem de interesantă şi tocmai de aceea am ales să vă împărtăşesc existenţa "colţului geografic" de la Muzeul Apei. Însă problema este că, spre deosebire de cazul meridianului de 15 grade est, care constituie totuşi reperul fusului orar central-european, coordonatele de la Floreşti nu prezintă vreo semnificaţie aparte. Ele nu confirmă vreo relaţie matematico-geografică sau de altă natură, ba mai mult, nici măcar nu sunt rotunde pentru a fi ţinute minte mai uşor. Faptul că aleile respective nu există în teren ca proiecţie a liniilor geografice, iar coordonatele adevărate sunt de fapt altele ne face să credem că acestea fie au fost stabilite în mod eronat, fie urmau să fie trasate într-o etapă ulterioară, posibil după ce proiectul capacelor de canal urma să fie dus până la capăt.
 |
| Coordonatele geografice corecte ale colţului de geografie |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu