 |
| Piața Tricolorului din Alba Iulia, un loc potrivit pentru o linie meridiană |
În continuare vă propun construirea (cel puțin în imaginație!) a unei linii meridiane în Piața Tricolorului din Alba Iulia. Linia meridiană este probabil cea mai simplă variantă de cadran solar, rolul său fiind acela de a marca ora amiezii. Derivat din latinescul "meridianus", desemnând cercul imaginar al sferei cerești care leagă zenitul de punctele cardinale nord și sud, linia meridiană propusă urmărește intersecția planului de meridian ce trece deasupra orașului Alba Iulia (23,5 grade longitudine estică) cu cel al orizontului local. Cu alte cuvinte, este o linie care se întinde în teren de la sudul geografic la nordul geografic. Dacă undeva pe această linie există un stâlp sau un catarg, se va putea urmări cum umbra lui atinge zilnic acest marcaj la momentul amiezii. Este important de precizat faptul că amiaza astronomică, definită ca momentul culminației solare superioare, nu mai corespunde decât de foarte puține ori cu ora 12:00 așa cum se întâmpla înainte de standardizarea timpului, când sensul a pătruns în limbajul cotidian. România se găsește acum în fusul orar al Europei Orientale, ceea ce înseamnă că ceasurile noastre iau ca reper amiezile astronomice ale punctelor situate pe meridianul de 30 de grade longitudine estică (undeva deasupra Mării Negre). Dar cum soarele răsare mai târziu la Alba Iulia decât la Sulina, rezultă și că amiezile astronomice vor fi cu atât mai întârziate față de ceas cu cât ne deplasăm mai mult spre vest în cadrul aceluiași fus orar. Nu trebuie uitată nici ora de vară, acea convenție care mută artificial timpul ba înainte (primăvară), ba înapoi (toamna) în fiecare an, pentru a ne folosi la maxim de lumina zilei. În plus, la calcularea momentului amiezii mai intervin unele variații care complică ecuația - datorate anotimpurilor și vitezei de revoluție schimbătoare în jurul soarelui, nu vom insista aici asupra acestora.
Cert este că urmărind variația lungimii umbrei la amiezile din decursul anului și raportând-o la dimensiunea gnomonului (stâlpul) putem determina câteva informații astronomice fundamentale, precum datele echinocțiilor de primăvară și toamnă sau solstițiilor de vară și de iarnă. De-a lungul secolelor, cadranele solare de acest tip au căpătat dimensiuni considerabile, având în spate o puternică motivație religioasă: determinarea cât mai precisă a zilei echinocțiului de primăvară, atât de necesară în calculul datei Paștelui. Un exemplu modern elocvent este cel al obeliscului de la intrarea în Muzeul Galileo din Florenza, amenajat sub forma unei linii meridiane.
 |
| Linie meridiană la Muzeul Galileo, Florenza. Sursa. |
Revenind la Alba Iulia, acolo s-ar preta executarea unui marcaj liniar semi-permanent (spray color) pe dalele de pavaj de la baza catargului din Piața Tricolorului înspre direcția cardinală nord. Pentru aceasta este important să se evite folosirea busolei deoarece aceasta indică nordul magnetic, ușor diferit față de cel geografic. O lungime egală cu raza cercului alb din imagine și o grosime ceva mai mică decât diametrul stâlpului se vor dovedi suficiente pentru atingerea scopului astronomic, fără a deranja prea mult peisajul. Linia meridiană va fi marcată în capătul extrem cu XII conform vechii notații pentru amiaza măsurată după timpul solar, însoțită eventual de înscrierea pe lateral a textului: "Amiaza solară". Într-o etapă ulterioară, proiectul va putea fi extins fără costuri prea mari prin amplasarea unor decorațiuni urbane (bănci, jardinière, plăci sau cuburi de piatră) pe pozițiile cheie ocupate de vârful umbrei la solstiții și echinocții - iată cum astronomia poate coborî în stradă și la Alba Iulia!
 |
| Situație existentă |
 |
| Linie meridiană propusă |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu