În ciuda aparențelor, nu toate stelele își păstrează strălucirea de-a lungul timpului. Cele mai ghinioniste explodează cu o străfulgerare și apoi se sting. Există însă stele care se umflă și se contractă cu atâta regularitate încât par a ne face cu ochiul!
Pe 13 august 1596, David Fabricius, un pastor luteran german cu un hobby pentru astronomie, găsește o nouă stea în constelația Balena (Cetus), căreia cartograful-ceresc Bayer îi atribuie ulterior denumirea de Omicron Ceti.
Despre descoperitor nu știm mare lucru, decât că a ajuns să sfârșească într-un mod tragic. Cu ocazia prezidării unei slujbe, pastorul Fabricius declarase că va face cunoscut la următoarea întâlnire numele celui care obișnuia să fure gâștele și găinile enoriașilor. O lovitură de lopată în moalele capului va pune capăt, între timp, zilelor pastorului, lovitură cel mai probabil aplicată de vinovatul însuși.
Stele noi găsiseră în trecut și Johannes Kepler și Tycho Brahe. Dar spre deosebire de stelele acestora, niște "supernove" ce se inflamaseră brusc strălucind cu putere pentru ca apoi să pălească pentru totdeauna, noua stea a lui Fabricius se aprindea și se stingea repetat, după un calendar bine stabilit: 11 luni.
Atât de neobișnuit era comportamentul noii stele încât Johannes Hevelius îi dedică o carte în 1662: Historiola mirae stellae (adică Scurtă istorie a stelei minunate). De atunci, steaua capătă porecla "Mira", adică "Minunata".
În decursul a 331 de zile, Mira se umflă, trecând de la strălucirea unei stele observabilă doar prin telescop (magnitudine 10), la una vizibilă cu ochiul liber chiar și din centrul iluminat al Clujului (magnitudine 2), o diferență de strălucire de peste 1.500 de ori!
Încercați să observați și voi Steaua Minunată a lui Fabricius! Constelația Balena o veți găsi momentan către răsărit, în a doua jumătate a nopții. Steaua va atinge maximul de vizibilitate în perioada 21-30 septembrie 2011, deci marcați-vă săptămâna în calendar! Deși astăzi cunoaștem mii de stele cu un comportament asemănător, niciuna nu se apropie de strălucirea Minunatei Mira.
Pe 13 august 1596, David Fabricius, un pastor luteran german cu un hobby pentru astronomie, găsește o nouă stea în constelația Balena (Cetus), căreia cartograful-ceresc Bayer îi atribuie ulterior denumirea de Omicron Ceti.
Despre descoperitor nu știm mare lucru, decât că a ajuns să sfârșească într-un mod tragic. Cu ocazia prezidării unei slujbe, pastorul Fabricius declarase că va face cunoscut la următoarea întâlnire numele celui care obișnuia să fure gâștele și găinile enoriașilor. O lovitură de lopată în moalele capului va pune capăt, între timp, zilelor pastorului, lovitură cel mai probabil aplicată de vinovatul însuși.
Stele noi găsiseră în trecut și Johannes Kepler și Tycho Brahe. Dar spre deosebire de stelele acestora, niște "supernove" ce se inflamaseră brusc strălucind cu putere pentru ca apoi să pălească pentru totdeauna, noua stea a lui Fabricius se aprindea și se stingea repetat, după un calendar bine stabilit: 11 luni.
Atât de neobișnuit era comportamentul noii stele încât Johannes Hevelius îi dedică o carte în 1662: Historiola mirae stellae (adică Scurtă istorie a stelei minunate). De atunci, steaua capătă porecla "Mira", adică "Minunata".
În decursul a 331 de zile, Mira se umflă, trecând de la strălucirea unei stele observabilă doar prin telescop (magnitudine 10), la una vizibilă cu ochiul liber chiar și din centrul iluminat al Clujului (magnitudine 2), o diferență de strălucire de peste 1.500 de ori!
Încercați să observați și voi Steaua Minunată a lui Fabricius! Constelația Balena o veți găsi momentan către răsărit, în a doua jumătate a nopții. Steaua va atinge maximul de vizibilitate în perioada 21-30 septembrie 2011, deci marcați-vă săptămâna în calendar! Deși astăzi cunoaștem mii de stele cu un comportament asemănător, niciuna nu se apropie de strălucirea Minunatei Mira.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu