18 septembrie 2012

Momente și figuri din istoria astronomiei românești

Clujul într-o gravură de epocă

Știați că primul observator astronomic de la noi a funcționat la Oradea? Pe la mijlocul anilor 1400, pe fondul unui climat filo-latin, întâlnim la curtea episcopală a cetății Varadinum pe umanistul Ioan Vitez, persoană de largă cultură și mare iubitor al științelor epocii, printre care se număra și astronomia. Lui îi datorăm existența primului observator, performanță remarcabilă chiar și pentru Europa. Căci celebrul astronom Tyco Brahe va pune bazele Uraniborg-ului din Danemarca abia peste 100 de ani, dar desigur acolo vorbim de alt calibru! Și tot legat de temă, vă recomand excelentul articol scris de Marius Deaconu despre vechea astronomie orădeană.

La Cluj, primul observator astronomic a fost întemeiat de profesorul iezuit Nicolae Janoși, cândva între 1700-1750. Acesta a scris și o lucrare de astronomie, în limba latină. El va începe construcția unui turn astronomic în cadrul universității, finalizat în 1759 și dotat cu diferite instrumente: un cvadrant mobil, un orologiu astronomic, telescoape, etc. De acea perioadă a astronomiei clujene se leagă, deși pentru scurtă vreme, numele lui Maximilian Hell, matematician profesor la Universitatea din Cluj.

O sinteză excelentă a evoluției științei astronomice la noi în țară (inclusiv viziunea țăranului român asupra cerului) găsiți în lucrarea pe care am plăcerea să v-o prezint mai jos scantă pentru prima dată. Este vorba de "Momente și figuri din istoria astronomiei românești", autori I. M. Ștefan și V. Ionescu Vlăsceanu, carte apărută la Întreprinderea Poligrafică Cluj în 1968.

(Cercul de Stele) I. M. Stefan, V. Ionescu Vlasceanu - Momente si figuri din istoria astronomiei romanesti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...