La biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş

Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş, a fost construită în stil gotic la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, fiind sfinţită cu hramul Sfântului Gheorghe în 1333. Biserica a suferit mai multe modificări arhitecturale şi confesionale în decursul secolelor. Prima mare modificare a avut loc între anii 1730-1760, când cu sprijinul financiar al baronesei Wesselenyi Kata (soţia contelui Rhedey Zsigmond), nava bisericii a fost casetată, amvonul a fost sculptat de către Sipos David, fiindu-i montată coroana barocă, iar pe plafonul sanctuarului a fost pictat blazonul familiei Wesselenyi. A doua mare renovare a avut loc între anii 1935-1936, după planurile arhitectului Debreceni Laszlo, când au fost schimbate formele ferestrelor, a intrării laterale cât şi casetele din nava bisericii. 

Blazonul familiei nobiliare maghiare Wesselenyi

Sub biserică se află o criptă, zidită în anul 1614 din cauza ciumei. Iniţial biserica a fost romano-catolică, cu pereţii decoraţi de fresce atât în interior cât şi la exterior. Apoi la începutul aniilor 1600 a devenit reformată, unitariană pentru scurtă vreme, iar din 1640 a redevenit reformată. 

Biserica mai este renumită şi pentru faptul că aici este înmormântată contesa Rhedey Claudia, stră-străbunica reginei Angliei, Elisabeta a II-a. 

Bustul Claudiei Rhedey (1812-1842),
în curtea Castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure

Fiică a contelui Rhedey Laszlo şi a baronesei Inczedi Agnes, Claudia a locuit pentru o vreme la Cluj, în clădirea de la colţul străzii Napoca cu Piaţa Unirii. Era renumită pentru frumuseţea ei. La un bal din Viena l-a întâlnit pe viitorul soţ, ducele Alexandru de Wurtemberg. Din această căsătorie s-au nascut două fete şi un băiat. Claudia a murit la numai 29 de ani în urma unui accident în timp ce se afla la Graz, fiind însărcinată cu cel de-al patrulea copil. Soţul îndurerat îi îndeplineşte acesteia ultima dorinţă: o aduce acasă şi o înmormântează în biserica din Sângeorgiu de Pădure. Fiul Claudiei va creşte în Anglia, unde preia titlul princiar al tatălui (Francisc de Teck), se căsătoreşte cu prinţesa Adelaide, iar fiica lor prinţesa Mary Victoria de Teck devine soţia prinţului de Wales George al V-lea, care în 1910 este încoronat Rege al Marii Britanii. 

Mary Victoria va trimite bisericii două plăci comemorative în cinstea bunicii sale, una în 1904 ca prinţesă de Wales, cealaltă 1936 ca regină a Marii Britanii. Aceste plăci se găsesc în biserică. 

Pe tron va urma fiul lor George al VI-lea, iar după el fiica sa Elisabeta a II-a, actuala regină a Marii Britanii, stră-stră-nepoata Claudiei. În anul 2008 pe 8 mai prinţul Charles a vizitat biserica şi a depus un buchet de crini albi sub placa comemorativă a stră-stră-stăbunicii sale, ocazie cu care a semnat în Cartea de Oaspeţi (cu negru). 

Interesant pentru mine este mai ales discul circular de granit aflat acum sub sobă. 

Din pricina numerotării incizate cu cifre romane, mulţi vizitatori cred că fragmentele ar reprezenta rămăşiţele unui cadran solar. De fapt, gradaţia completată pe toată circumferinţa şi orificiul central conduc la ideea ca este vorba mai degraba de vechiul cadran al ceasului mecanic din turn. Nu este cu totul neverosimil ca acest disc sa se fi prăbuşit şi fragmentat în bucăţi cu ocazia lucrărilor de restaurare din trecut, fiind ulterior abandonat de muncitori.  

Cadranul actual al ceasului din turn

Mulţumesc domnului Marton din Gheorgheni pentru indiciu şi 
doamnei Gaspar din Sângeorgiu de Pădure pentru informaţiile istorice furnizate!