La Hodod, căutând un ceas solar

Privind harta administrativ-teritorială a României, vedem că județul Satu Mare prezintă o mică prelungire spre sud-est, un fel de apendice. Când la împărțirea administrativă în județe din 1968 locuitorii din Hodod au avut de ales între Maramureș, Sălaj sau Satu Mare, l-au ales pe ultimul pe criterii de simpatie cu organele de conducere PCR-iste de pe Someș, percepute a fi cele mai "blânde". Însă specificul zonei nu poate fi șters cu buretele. Din acest punct de vedere, legăturile Hododului sunt mai puternice cu Sălajul, atât geografic cât și istoric. Numele Wesselényi are ecouri puternice în acest colț de țară, iar Hododul nu face excepție. Frumosul palat baroc Wessélenyi din nordul Hododului a fost construit aici de vechea familie nobiliară maghiară, lucrările debutând în 1761 și complicându-se pe perioada celor aproape 30 de ani de execuție (mai multe date istorice găsiți aici). Conform unei surse de încredere, arhivele familiei Wesselényi păstrează documente care atestă achiziția unui cadran solar pentru acest edificiu, realizat de meșterul pietrar Kocsárdi Mihály în 1805. Vizita noastră de azi a urmărit în primul rând identificarea unor posibile urme fizice.

Dacă presupusul cadran era de tip vertical, trebuia să fie realizat undeva pe fațada corpului principal sau a anexelor. Am constatat că faţada principală poartă numai blazoanele familiei Wesselényi şi Rhédey și că nu există nici urmă de gnomon sau de gradații orare. S-au mai păstrat decorațiunile ferestrelor, tâmplăria și obloanele, iar în jurul incintei se regăsesc și câteva sculpturi de piatră sub forma unor vaze.

Cât privește interiorul, prin amabilitatea domnului primar am avut acces la cea mai impozantă încăpere a castelului, o sală mare ovală, în care mi-l puteam ușor imagina pe baron primind oaspeți de seamă la buza unui splendid șemineu de marmură.

Anexele conacului adăposteau pe vremuri bucătăria, brutăria, locuinţele servitorilor şi grajdul. Aşezate în formă de U spre nordul corpului principal, acestea au fost la rândul lor decorate, însă ornamentele au fost distruse în perioada comunistă.

În lipsa unor indicii concrete sau urme fizice care să ateste amplasarea cadranului solar, ne vedem nevoiți să ne aventurăm pe tărâmul presupunerilor. Centrul de atracţie al curţii castelului îl constituia fără îndoială în trecut un lac cu o mică insulă în mijloc, distrus în jurul anilor 1970 (sursa).

Hododul și Palatul Wesselenyi într-o hartă din sec. al XIX-lea.
Grădina palatului (cu verde) se găsea spre vestul corpului principal.

Imagini satelitare contemporane cu Palatul Wesselenyi din Hodod

Ipoteza noastră este că meșterul pietrar Kocsárdi, care a lucrat și coloanele palatului Toldalagi-Korda din Cluj de pe Str. I. C Brătianu nr. 14,  a făcut cum a știut el mai bine: a realizat un cadran solar de tip orizontal din piatră pe care l-a amplasat în grădina palatului, după modelul reședințelor nobiliare din occident. Din nefericire, odată cu trecerea timpului, datorită unor puternice alunecări de teren parcul palatului a fost compromis în întregime, iar azi în locul aleilor și arborilor îngrijiți în vestul palatului se cască un hău împădurit, plin de tufe și frunze uscate. S-ar putea oare ascunde printre ele fragmentele vechiului cadran solar? După instaurarea regimului comunist, ca multe alte clădiri nobiliare și palatul Wesselenyi din Hodod a fost naționalizat. Aici a funcționat pentru o perioadă primăria și școala din localitate, iar în ultimii ani conacul a fost retrocedat și vândut unui antreprenor maghiar pentru suma de 370.000 euro (sursa). Planurile de viitor, deși incerte, ar putea contribui la elucidarea acestui mister.