Satu Mare, un oraş solar?

Bustul lui Lucian Blaga din Piața Soarelui, Satu Mare

Lumina ce-o simt 

năvălindu-mi în piept când te vad, 

oare nu e un strop din lumina 

creată în ziua dintâi, 

din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?

Nimicul zăcea-n agonie 

când singur plutea-ntuneric şi dat-a 

un semn Nepătrunsul: 

"Să fie lumină!"

O mare 

şi-un vifor nebun de lumină 

facutu-s-a-n clipa:

o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de patimi, 

o sete de lume şi soare.

Dar unde-a pierit orbitoarea 

lumină de-atunci - cine ştie?

Lumina ce-o simt năvălindu-mi 

în piept când te vad - minunato, 

e poate ca ultimul strop 

din lumina creată în ziua dintâi. 

Lucian Blaga - Lumina

O serie de coincidenţe stranii m-au măcinat în timpul ultimei mele vizite la Satu Mare, în Anul Internaţional al Luminii. Venind dinspre Ardud pe DN 19A, şoseaua de intrare în municipiu este orientată aproape exact pe direcţia nord-sud geografică, deci în planul meridianului locului, cale de vreo 5 kilometri începând de la podul peste pârâul Homorodul Vechi. Cu alte cuvinte, pentru un riveran al bulevardului care întoarce spatele oraşului sau pentru un şofer care părăseşte municipiul, soarele pare să atingă altitudinea maximă (culminaţia) la amiază deasupra acestui reper, dimineaţa aflându-se în stânga drumului, iar după-amiaza în dreapta. Amiaza este vestită şi prin umbrele stâlpilor, care în acel moment se aliniază cu carosabilul.  Abia mai târziu am aflat că bulevardul solar poartă numele poetului luminii, Lucian Blaga.

Bulevardul Lucian Blaga din Satu Mare, vedere matinală spre sud.

Parcă venind în completarea acestei configuraţii deosebite, capătul nordic al bulevardului se termină într-un scuar cu nume aparent predestinat: Piaţa Soarelui. Aleile parcului cu acelaşi nume, dispuse radial în jurul unei fântâni dezafectate, chiar dau impresia unor raze solare.

Piaţa Soarelui din Satu Mare

Concentrându-mi atenţia pe giraţia din acest punct de interes, am marcat pe hartă direcţia de răsărit (portocaliu) şi apus (roşu) a soarelui în ziua solstiţiului de iarnă, 22 decembrie. Dacă apusul nu are o corespondenţă stradală notabilă în teren, direcţia de răsărit se suprapune în bună măsură peste Bulevardul Octavian Goga, de fapt prelungirea nord-vestică a bulevardului nostru solar.

Răsărit şi apus la solstiţiul de iarnă

Procedând la fel pentru cea mai lungă zi din an, solstiţiul de vară din 21 iunie, am ajuns la rezultate şi mai interesante! În desenul de mai jos se remarcă o anumită simetrie, formată pe de o parte din direcţiile de răsărit şi apus ale soarelui şi pe de altă parte din direcţiile celorlalte căi de acces în municipiul Satu Mare, deşi aici corespondenţele din teren nu mai sunt la fel de precise. În analogia avută în vedere, direcţiile de răsărit şi apus la solstiţiul de vară corespund drumurilor către două vămi (puncte de hotar solar?): Halmeu spre Ucraina (ţară din nord-estul României), respectiv Petea spre Ungaria (ţara din nord-vest), în vreme ce bulevardele aproape paralele cu direcţiile est şi vest (echinocţiile) iau calea Seiniului, respectiv Careiului.

Răsărit şi apus la solstiţiul de vară